„București’21”, un poem-manifest participativ, care implică 40 de poeți români contemporani, din diverse generații și cu voci diferite, va fi lansat sâmbătă, în cadrul unui eveniment ce are loc, începând cu ora 19.00, la Hanul Gabroveni din Capitală. Mecanismul poemului are la bază trei grupe de autori și trei poeți care au dat startul pentru fiecare grupă. Fiecare poet a scris apoi propriul text, de 21 de versuri, plecând de la ultimul vers al poetului precedent, necunoscând identitatea acestuia și nici poemul integral din care a fost extras versul respectiv, informează site-ul arcub.ro.
„București’21”, un proiect curatoriat de poeta Svetlana Cârstean, are scopul de a crea o hartă poetică a orașului, dar și de a pune în evidență fenomenul poetic românesc contemporan, în dinamica lui bucureșteană. Adevărată epopee urbană cu 840 de versuri, “București ’21” este un experiment unic în contextul literaturii noastre contemporane.
Acest eveniment face parte din a treia etapă a proiectul platformă vizând candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală culturală europeană a anului 2021, lansat în luna martie a acestui an, „București Memoria / Explorarea / Imaginarea Orașului”, care se va desfășura până la finalul lunii octombrie.
Printre evenimentele cuprinse în acest segment se numără expoziții de fotografii realizate de artiști străini și lansarea unui spațiu de expoziție pentru tinerii designeri români.
Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel adresat orașelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021. La acest titlu candidează, pe lângă București, orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila și Brașov.
Programul „Capitală culturală europeană” a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de orașe au deținut acest titlu. În 2007, orașul Sibiu a deținut acest titlu, alături de Luxemburg.
Orașul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârșitul lunii ianuarie rolul de „capitală culturală europeană”, pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiția de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille și Liverpool.
Ministerul Culturii, în calitate de autoritate națională responsabilă de organizarea competiției pentru titlul de Capitală europeană a culturii în anul 2021, în România, va organiza întâlnirea de preselecție în vederea adoptării listei scurte a orașelor candidate, în perioada 7 – 10 decembrie.
Astfel, în luna decembrie, un grup de 12 experți, din țară și străinătate, se va întâlni cu reprezentanții orașelor candidate, care vor răspunde principalelor probleme ridicate de comisie: cum au fost implicați cetățenii și cum ia candidatura fiecărui oraș în considerare Europa și problemele ei.
În luna iulie 2016, orașele rămase pe lista scurtă vor prezenta un al doilea dosar de candidatură, iar câștigătorul va avea cinci ani la dispoziție pentru a organiza programul. Strategia întocmită de candidați trebuie să acopere o perioadă de zece ani, începând cu 2021.