Editura Polirom, una dintre cele mai mari din țară, a finalizat primele opt luni cu afaceri de 12 milioane de lei (circa 2,7 milioane de euro), în scădere cu 2,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
“Este posibil ca în următoarele luni să asistăm la un oarecare reviriment, compensând scăderea din primele opt luni ale anului. Perioada de toamnă și de sărbători este întotdeauna cea mai bună din punct de vedere comercial, incluzând și târgurile tradiționale de carte”, a spus Silviu Lupescu, directorul general al editurii.
Polirom a obținut anul trecut o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei (4,5 mil. euro), față de 4,1 milioane de euro în 2010.
Portofoliul editurii Polirom include autori străini precum Nabokov, Hemingway, Lessing, Fowels, Rushdie, Saramago sau Salinger. Editura colaborează cu librării și difuzori angro din țară și din Republica Moldova.
O piață în scădere
Consumul de carte din România ne plasează pe ultimul loc în cadrul țărilor din UE, având în vedere că un român cheltuiește în medie 5-6 euro anual pe cărți.
Piața de carte, inclusiv edițiile de chioșc (volumele vândute împreună cu anumite ziare și reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanț prezentat de rețeaua de librării Diverta.

Fără edițiile de chioșc, piața de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro.
“Atât condițiile politice (perioada electorală, lipsa unor măsuri susținute de redresare economică), cât și deprecierea leului, lipsa investițiilor, discontinuitățile în regimul fiscal nu permit elaborarea unor bugete optimiste pentru anul următor”, a declarat Silviu Lupescu.
El a precizat că dat fiind că multe dintre cheltuielile unei edituri se raportează la euro sau dolar (în principal hârtia și licențele de traducere), va trebui să găsească modalități de reducere a altor cheltuieli pentru a menține prețurile la nivelul actual sau pentru a limita creșterea acestora.
Cum se împart costurile unei cărți
Din prețul unei cărți de pe raftul unei librării circa 20% reprezintă costurile de editare, între 15% și 20% costurile cu hârtia și tiparul, între 8% și 12% reprezintă costurile cu drepturile de autor, iar rabatul comercial ajunge și la 40%. Românii trebuie să plătească pentru o carte de doar două ori mai puțin decât francezii, deși salariul minim pe pe economie este de de 8,7 ori mai mic decât cel din Franța. Prețul unei cărți este dependent și de tirajul în care se publică. Dacă în Franța, un tiraj mediu este de circa 8.000-10.000 exemplare, în România este de sub 2.000 de exemplare.
Și TVA la cărți în România este mai mare, 9%, comparativ cu 7% în Franța, 4% în Spania și zero în Marea Britanie.