Economia Poloniei a avansat în trimestrul doi cu 3,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe fondul unei evoluții favorabile a cererii interne. Exporturile, ce au fost ajutate de un zlot slab și de creșterile economiilor vestice, principalii parteneri comerciali ai statului situat în Europa Centrală și de Est, nu au avut un impact pozitiv asupra avansului economic. Ba mai mult, acestea au redus Produsul Intern Brut cu 0,3%.
Avansul economic anunțat de Biroul Național de Statistică de la Varșovia a depășit estimările analiștilor, care vorbeau de o creștere anuală de 3,2%. Trimestru la trimestru economia a crescut cu 1,1% față de 0,7% în primele trei luni ale anului.
Economia Poloniei, singura țară membră a Uniunii Europene care a reușit să evite recesiunea în 2009, a fost impulsionată de cererea internă și nu de cea din Germania, unde Produsul Intern Brut a avansat cu cel mai rapid ritm din ultimele două decenii în perioada aprilie-iunie.
Mereu înaintea UE
Uniunea Europeană estimează că Polonia va reuși din nou în 2010 să aibă o evoluție mai bună decât cea a blocului, la fel ca și anul precedent. Astfel, PIB-ul Poloniei ar putea crește cu 2,7%, în timp ce avansul economic al blocului ar fi în medie de 1%.
“Dinamica impresionantă a exporturilor poloneze a avut în spate industria puternică a Germaniei, ce și-a revenit din criză, și un zlot slab în perioada mai – iunie”, declara înainte de publicarea rezultatelor oficiale Radoslaw Cholewinski, economist-șef la Noble Bank din Varșovia.
Zlotul s-a depreciat cu circa 7% în raport cu euro începând cu 9 aprilie, când banca centrală a cumpărat valută pentru a slăbi moneda, care atinsese maximul ultimelor 16 luni, și până la sfârșitul lunii iunie. Zlotul se tranzacționa ieri în jurul valorii de 3,97 zloți/euro. O monedă națională depreciată s-a tradus prin exporturi mai ieftine. Totuși, această măsură nu a ajutat suficient. Balanța comercială a Poloniei a fost însă negativă în trimestrul doi, ceea ce înseamnă că piața internă este suficient de puternică pentru a susține economia. Analiștii se așteaptă ca cererea internă să ajute economia să rămână fermă pe poziții în pofida problemelor pe care mediului eocomic mondial le va întâmpina în trimestrele următoare.
“Principalul factor care a influențat creșterea economică a fost cererea internă, al cărei impact asupra PIB a fost de 3,8%. Impactul consumului a fost de 2,2%”, potrivit biroului de statistică.
Evoluție favorabilă pe planul exporturilor
Exporturile au crescut totuși în primul semestru cu 29% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de banca centrală. Germania, principalul partener comercial al Poloniei, primește 25% din exporturile acesteia.
Legăturile dintre economiile statelor membre UE demonstrează că performanța viitoare a Poloniei este totuși dependentă și de procesul de revenire a economiilor vestice.
Nivelul încrederii investitorilor în economia germană, cea mai mare din Europa, a scăzut la minimul ultimelor 16 luni în august, fapt ce sugerează că avansul economic ar putea încetini.
“Principalul risc ce amenință dinamica exporturilor poloneze este deteriorarea piețelor de export, așteptată a avea loc în a doua jumătate a acestui an”, a spus Maja Goettig, economist-șef al Bank BPH din Varșovia.
O încetinire a ritmului de creștere a economiei germane va conduce la o reducere a cererii pentru exporturile poloneze, a anunțat banca centrală pe 25 august, după ședința de stabilire a ratei de politică monetară. Banca a menținut rata dobânzii la un nivel minim record de 3,5%, stabilit în urmă cu 14 luni.
Rezultatele economice din trimestrul doi nu ar trebui să modifice politica băncii centrale de tip “wait and see” (așteaptă și vezi), crede Mateusz Szczurek, economist-șef al ING Bank Slaski din Varșovia.
Unii membri ai boardului băncii centrale, inclusiv Adam Glapinski și Elzbieta Chojna-Duch au afirmat pe 27 august că ratele dobânzii ar putea fi majorate dacă rata de creștere economică pe 2010 va atinge sau depăși 3,5%, animând inflația până la peste 2,5%, ținta stabilită de banca centrală.
Semne bune pentru economia britanică
Economia Marii Britanii a înregistrat cel mai alert ritm de creștere din ultimii nouă ani în trimestrul doi, impulsionată de revenirea sectorului construcțiilor, potrivit publicației britanice The Telegraph.
Biroul Național de Statistică a anunțat o creștere anuală de 1,2% a Produsului Intern Brut în trimestru, revizuindu-și în sus estimarea inițială ce viza o creștere de 1,1%.
Totuși, există temeri că rata de creștere, raportată la un nivel de 0,3% consemnat în primul trimestru, reprezintă doar un vârf înainte ca efectul reducerilor de cheltuieli să se facă simțit. “Este evident că deși economia britanică a început să-și revină, procesul este încă la început”, a declarat Jeremy Cook, economist-șef în cadrul firmei World First.
Creșterea din trimestrul doi a survenit avansului de 8,5% al producției din sectorul construcțiilor, revizuit recent în sus de la o estimare inițială de 6,6%, sectorul revenindu-și de pe urma iernii dificile și fiind stimulat de proiectele din sectorul public lansate înaintea alegerilor.
Totuși, oficialii Construction Products Association, care reprezintă companiile din acest sector, susțin că în pofida acestor cifre condițiile sunt în continuare dificile.
Cheltuielile guvernamentale și ale gospodăriilor au urcat cu 0,3% și respectiv 0,7%, însă ambele categorii sunt așteptate să scadă pe fondul măsurilor de austeritate. Creșterea sectorului serviciilor a fost revizuită în jos la 0,7% de la 0,9% în urma declinului înregistrat de sectorul transportului aerian. Cătălina Apostoiu
SUA: electroșocuri pentru a reînvia creșterea economică
Președintele băncii centrale americane (Fed) Ben Bernanke a prezentat patru opțiuni “neconvenționale” de politică economică pentru a stimula economia americană, scrie BBC News. În topul listei sale se află relaxarea cantitativă, adică cumpărarea masivă de titluri de datorie.
De asemenea, Bernanke vrea să plătească o dobândă zero pentru rezervele în exces depuse de bănci la Fed, să mențină dobânda de referință la un nivel scăzut pentru mai mult timp sau cel puțin până când vor fi îndeplinite anumite condiții și să aibă în vedere o țintă de inflație mai ridicată.
Toate aceste propuneri au fost enunțate în cadrul simpozionului anual al băncilor centrale, organizat la Jackson Hole, în statul american Wyoming. Bernanke a mai declarat că revenirea economică a încetinit mai mult decât se estimase inițial.
De altfel, autoritățile americane au revizuit în scădere la finalul săptămânii trecute cifrele privind creșterea economică a Statelor Unite în trimestrul al doilea, de la 2,4% la 1,6%.
Reducerea prognozei privind economia americană în intervalul aprilie-iunie a fost totuși mai mică decât anticipaseră majoritatea analiștilor de pe Wall Street.
PIB-ul Statelor Unite a crescut timp de patru trimestre consecutive, însă rata de creștere anuală se situează la numai 2,9%.
Experții consideră că economia trebuie să crească cu cel puțin 3% pentru a nu mai permite șomajului, în prezent situat la 9,5%, să mai urce. Andreea Neferu