Polonia a demarat lupta împotriva birocrației din mediul de
afaceri prin adoptarea unei legi care va limita barierele
administrative și va reduce semnificativ costurile pentru începerea
unei afaceri, scrie Warsaw Business Journal.
Potrivit actului normativ care a fost promulgat în această
săptămână de către președintele Bronislaw Komorowski și care va
intra în vigoare la 1 iulie 2011, birocrația va fi limitată prin
reducerea numărului de licențe și autorizații necesare deschiderii
mai multor tipuri de afaceri. Totodată, procedurile prin care
persoanele calificate în diverse profesii își pot începe o afacere
pe cont propriu vor fi simplificate.
Concret, noile măsuri se traduc pentru oamenii de afaceri în mai
puține drumuri la instituțiile de stat și evitarea cozilor la
ghișee, dat fiind că una dintre reglementări prevede ca
administratorii unei afaceri să poată elibera singuri aproximativ
200 de acte, pe care în prezent sunt nevoiți să le solicite de la
administrațiile de stat, în cadrul unui nou sistem de
“auto-certificare”.
O altă măsură prevede ca persoanele fizice autorizate să se poată
transforma mai ușor în persoane juridice, mai exact în orice formă
de societate comercială, inclusiv în societate cu răspundere
limitată (SRL). Acestea nu sunt singurele modificări, dat fiind că
legiuitorii polonezi au hotărât să reducă maximul de amendă care se
poate da unei companii de la 10% la 3% din veniturile
acesteia.
În Polonia companiile plătesc un impozit pe profit de 19%.
În România pentru a deschide cea mai simplă formă de business, și
anume o persoană fizică autorizată, sunt necesare cel puțin trei
drumuri și minimum opt acte, iar autorizarea afacerii se primește
în aproximativ două săptămâni. Ziarul Financiar a inițiat campania
“debirocratizarea economiei” și a prezentat la începutul acestei
săptămâni cât este de complicat să-ți deschizi o PFA în
România.
În Polonia, pentru a deveni persoană fizică autorizată sunt
necesari următorii pași: depunerea unei cereri la registrul
comerțului și plata unei taxe de 100 de zloți (25 de euro), pe baza
cărora se eliberează un certificat, înregistrarea la Biroul de
evidență a companiilor de la care se primește un număr de
înregistrare (REGON), obținerea unui număr de identificare fiscală
(NIP) și înregistrarea la fondul de asigurări sociale, conform
site-ului Comisiei Europene.
În România cel care vrea să devină PFA trebuie să aibă acordul
vecinilor dacă sediul profesional este în apartament, trebuie să
treacă pe la notariat și apoi să stea la cel puțin șase cozi de la
ghișeele Registrului Comerțului, fără însă a avea certitudinea că
după ce depune dosarul cu acte primește și autorizarea pentru
afacerea sa. Mai mult, numărul ghișeelor și cozile la care trebuie
să stea o persoană pentru a deveni PFA se repetă și după primirea
autorizării, deoarece taxele la stat trebuie achitate personal atât
lunar, cât și trimestrial.
În Marea Britanie tocmai pentru că “self employed individual”
(persoana fizică autorizată) este forma cea mai simplă de a avea o
afacere pe cont propriu este necesară completarea unui singur
formular, care poate fi depus online sau la sediul agenției de
evidență fiscală (HMRC). După aceea se poate începe activitatea,
întrucât nu este necesară și înregistrarea la Companies House
(corespondentul Registrului Comerțului de la noi). Procedura este
însă mai complicată dacă cel care vrea să devină persoană fizică
autorizată nu este britanic.
Cititorii ZF.ro despre deschiderea unei PFA
Dumi
Ca să îți faci un PFA, la Registrul Comerțului este o adevărată
babilonie și spun asta pentru că și eu lucrez în cadrul unui astfel
de registru din provincie (…) și spun asta pentru că angajații
sunt scârbiți. (…) În cazul în care funcționarii refuză să vă
elibereze actele în termenul legal, vă puteți adresa cu o plângere
la O.N.R.C.
Flori
Într-adevăr, informarea este foarte dificilă din cauza organizării
foarte proaste. Sunt foarte multe tipuri de PFA în funcție de
activitatea prestată. Și nu sunt aceleași condiții pentru fiecare.
Din păcate, nu se specifică niciunde clar toate regulile. Nu le
poți afla decât stând la cozi, întrebând și plimbându-te de la un
ghișeu la altul.
Radu
Condiția acordului vecinilor e valabilă doar pentru anumite tipuri
de PFA, nu? În caz contrar, e o stupizenie fără margini. De
exemplu, de ce ar avea nevoie un traducător de acordul vecinilor,
dacă nu lucrează cu publicul, ci doar prin mijloace
electronice?
J.A.C.
Nici nu știu de unde să încep… la mine problema e următoarea:
statul îmi ia bani de mă usucă. Am 24 de ani, am un PFA (…)
câștig în medie 2.500 de lei lunar. (…) Sumele ce le dau către
stat sunt exagerate.
Ion D.
Ca să-mi deschid un punct de lucru pentru o firmă înființată, m-au
chinuit trei zile la Registrul Comerțului cu cereri, dar mai ales
cu nesimțirea funcționarelor de acolo. În astea trei zile, am
asistat la scene pe care nu le credeam posibile. (…) Totuși, e
prea multă nesimțire, deși plătești consultanță și ai acest lucru
tipărit pe factura care ți se emite, ai parte numai de priviri
aruncate în scârbă.
Vă puteți spune părerea despre birocrația din mediul de business
din România pe www.zf.ro.