Polonia a demarat lupta împotriva biro­crației din mediul de afaceri prin adoptarea unei legi care va limita barierele administrative și va reduce semnificativ costurile pentru începerea unei afaceri, scrie Warsaw Business Journal.

Potrivit actului normativ care a fost promulgat în această săptămână de către președintele Bronislaw Komorowski și care va intra în vigoare la 1 iulie 2011, birocrația va fi limitată prin reducerea numărului de licențe și autorizații necesare deschiderii mai multor tipuri de afaceri. Totodată, procedurile prin care persoanele calificate în diverse profesii își pot începe o afacere pe cont propriu vor fi simplificate.


Concret, noile măsuri se traduc pentru oamenii de afaceri în mai puține drumuri la instituțiile de stat și evitarea cozilor la ghișee, dat fiind că una dintre reglementări prevede ca administratorii unei afaceri să poată elibera singuri aproximativ 200 de acte, pe care în prezent sunt nevoiți să le solicite de la administrațiile de stat, în cadrul unui nou sistem de “auto-certificare”.

O altă măsură prevede ca persoanele fizice autorizate să se poată transforma mai ușor în persoane juridice, mai exact în orice formă de societate comercială, inclusiv în societate cu răspundere limitată (SRL). Acestea nu sunt singurele modificări, dat fiind că legiuitorii polonezi au hotărât să reducă maximul de amendă care se poate da unei companii de la 10% la 3% din veniturile acesteia.

În Polonia companiile plătesc un impozit pe profit de 19%.

În România pentru a deschide cea mai simplă formă de business, și anume o persoană fizică autorizată, sunt necesare cel puțin trei drumuri și minimum opt acte, iar autorizarea afacerii se primește în aproximativ două săptămâni. Ziarul Financiar a inițiat campania “debirocratizarea economiei” și a prezentat la începutul acestei săptămâni cât este de complicat să-ți deschizi o PFA în România.

În Polonia, pentru a deveni persoană fizică autorizată sunt necesari următorii pași: depunerea unei cereri la registrul comerțului și plata unei taxe de 100 de zloți (25 de euro), pe baza cărora se eli­berează un certificat, înregistrarea la Biroul de evidență a companiilor de la care se primește un număr de înregistrare (REGON), obținerea unui număr de identificare fiscală (NIP) și înregistrarea la fondul de asigurări sociale, conform site-ului Comisiei Europene.

În România cel care vrea să devină PFA trebuie să aibă acordul vecinilor dacă sediul profesional este în apartament, trebuie să treacă pe la notariat și apoi să stea la cel puțin șase cozi de la ghișeele Registrului Comerțului, fără însă a avea certitudinea că după ce depune dosarul cu acte primește și autorizarea pentru afacerea sa. Mai mult, numărul ghișeelor și cozile la care trebuie să stea o persoană pentru a deveni PFA se repetă și după primirea autorizării, deoarece taxele la stat trebuie achitate personal atât lunar, cât și trimestrial.

În Marea Britanie tocmai pentru că “self employed individual” (persoana fizică autorizată) este forma cea mai simplă de a avea o afacere pe cont propriu este necesară completarea unui singur formular, care poate fi depus online sau la sediul agenției de evidență fiscală (HMRC). După aceea se poate începe activitatea, întrucât nu este necesară și înregistrarea la Companies House (corespondentul Registrului Comerțului de la noi). Procedura este însă mai complicată dacă cel care vrea să devină persoană fizică autorizată nu este britanic.


Cititorii ZF.ro despre deschiderea unei PFA

Dumi
Ca să îți faci un PFA, la Registrul Comerțului este o adevărată babilonie și spun asta pentru că și eu lucrez în cadrul unui astfel de registru din provincie (…) și spun asta pentru că angajații sunt scârbiți. (…) În cazul în care funcționarii refuză să vă elibereze actele în termenul legal, vă puteți adresa cu o plângere la O.N.R.C.

Flori
Într-adevăr, informarea este foarte dificilă din cauza organizării foarte proaste. Sunt foarte multe tipuri de PFA în funcție de activitatea prestată. Și nu sunt aceleași condiții pentru fiecare. Din păcate, nu se specifică niciunde clar toate regulile. Nu le poți afla decât stând la cozi, întrebând și plimbându-te de la un ghișeu la altul.

Radu
Condiția acordului vecinilor e valabilă doar pentru anumite tipuri de PFA, nu? În caz contrar, e o stupizenie fără margini. De exemplu, de ce ar avea nevoie un traducător de acordul vecinilor, dacă nu lucrează cu publicul, ci doar prin mijloace electronice?

J.A.C.
Nici nu știu de unde să încep… la mine problema e următoarea: statul îmi ia bani de mă usucă. Am 24 de ani, am un PFA (…) câștig în medie 2.500 de lei lunar. (…) Sumele ce le dau către stat sunt exagerate.

Ion D.
Ca să-mi deschid un punct de lucru pentru o firmă înființată, m-au chinuit trei zile la Registrul Comerțului cu cereri, dar mai ales cu nesimțirea funcționarelor de acolo. În astea trei zile, am asistat la scene pe care nu le credeam posibile. (…) Totuși, e prea multă nesimțire, deși plătești consultanță și ai acest lucru tipărit pe factura care ți se emite, ai parte numai de priviri aruncate în scârbă.


Vă puteți spune părerea despre birocrația din mediul de business din România pe www.zf.ro.