Statul a rămas cu 1,183 milioane de angajați în sistemul bugetar la finele lunii octombrie, în scădere cu mai puțin de 5.500 de posturi de la începutul anului, ajustările fiind mai mult o consecință a numeroaselor reorganizări făcute în special de ministere.
Deși numărul de bugetari a scăzut cu 15% de la finalul lui 2008 până în prezent, restructurarea sistemului a fost o consecință a blocării angajărilor (prin aplicarea regulii o angajare la 7 plecări, la care s-a renunțat în toamna trecută).
În aceeași perioadă, mediul privat, plătitorul de taxe și impozite care alimentează bugetul de stat, a pierdut peste 500.000 de salariați, după ce a făcut concedieri masive din nevoia de reducere și eficientizare de costuri.
„La stat încă lipsește o restructurare bine gândită, făcută pe criterii obiective, nu s-a evaluat întâi de câți funcționari este nevoie într-o primărie sau o școală. Scăderea cu 15% a numărului de bugetari față de 2008 a fost o urmare a regulii 1 la 7, deci a fost o ajustare gândită mai mult ca o selecție naturală. Această regulă poate aduce economii pe termen scurt, însă nu poate fi aplicată pe termen lung, restructurarea de la stat nu a fost făcută decât cu intenția de a face economii pe termen scurt și nu pentru eficientizare“, a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
În primele zece luni ale anului, evoluția numărului de bugetari arată că cele mai mari scăderi de personal au fost făcute la Ministerul de Finanțe (minus 3.117 posturi ocupate, adică o scădere de 11% în efectivul total de personal al ministerului), în timp ce cel mai mare surplus de personal apare la Ministerul Sănătății (unde apare un plus de aproape 11.000 de angajați).
„La Finanțe, cea mai mare scădere provine de la reorganizarea ANAF-ului, s-a desființat Garda Financiară și s-a înființat Direcția Antifraudă, unde numărul de salariați va crește, pentru că urmează să se facă noi angajări. În plus, tot de la Finanțe au mai plecat, în urma reorganizărilor, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (care este în prezent în subordinea Secretariatului General al Guvernului – n.red.) și Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (care a trecut la Ministerul Fondurilor Europene – n.red.)“, a spus un oficial din cadrul Ministerului Finanțelor care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Tot de un transfer a fost vorba și la Ministerul Sănătății, unde numărul de posturi finanțate de la bugetul de stat, prin intermediul ministerului, a crescut de la 6.200 de angajați în ianuarie la peste 17.000 de angajați la finalul lui noiembrie. Explicația? „Creșterea numărului de angajați de la minister este o consecință a faptului că s-au transferat angajații din serviciul de ambulanță de la Casa de Sănătate, finanțată prin FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – n. red.), la Ministerul Sănătății, finanțat de la bugetul de stat. Într-adevăr, s-au mai deblocat 1.224 de posturi, în special pentru a ocupa pozițiile vacante din spitale, însă nu s-au organizat încă concursurile de angajare“, a explicat Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății.
Și alte instituții finanțate de la bugetul de stat s-au reorganizat, iar „rezultatul“ se vede în schimbările din structura de personal. De exemplu, de la Secretariatul General al Guvernului a „dispărut“ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (care a trecut la Ministerul de Externe), dar a fost adăugat pe ștatele de plată Oficiul pentru Jocuri de Noroc (transferat de la Finanțe), astfel că, în total, SGG-ul numără cu 612 angajați în minus față de începutul anului.
De asemenea, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, numărul de angajați a crescut de mai bine de două ori anul acesta (de la 730 de angajați la începutul anului până la 1.600 de salariați în total în octombrie), ca urmare a reorganizărilor.
Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau Inspectoratul General de Stat în Construcții sunt doar două instituții care au trecut în subordinea acestui minister. De asemenea, o parte din structurile de la Ministerul de Interne a trecut la Dezvoltare, potrivit oficialului de la Finanțe.
De altfel, chiar președintele Traian Băsescu a spus, în repetate rânduri în ultimii ani, că aparatul bugetar reprezintă „omul gras“ care se urcă în spatele „omului slab“, reprezentat de economie, însă o restructurare serioasă a întârziat să apară.
„Contribuabilii, plătitorii de taxe, sunt în continuare nemulțumiți de calitatea serviciilor oferite de bugetari, iar aici mă refer în special la sistemul de sănătate și de tratamentul pe care îl primesc la administrațiile fiscale, unde dacă vrei să-ți plătești taxele treci printr-un coșmar“, a mai adăugat Ionuț Dumitru.
Un alt motiv pentru care s-a redus numărul de angajați de la stat anul acesta este și ordonanța 77/2013, adoptată la finele lunii iunie, care prevedea concedierea a 4% dintre angajații din administrația centrală și locală.
„Dacă privim numărul de bugetari la totalul populației, raportul de poziționează undeva la coada clasamentului la nivel european, însă dacă raportăm acest număr la numărul de angajați din sectorul privat sau la numărul total de angajați, atunci ne situăm în vârful clasamentului“, a mai spus Dumitru. În prezent, în mediul privat lucrează 3,1 milioane de angajați, potrivit datelor INS.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.12.2013