Ordonanța de urgență prin care guvernul a redus numărul membrilor boardului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată și solicitată în mod expres de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, susține premierul Victor Ponta.
Precizarea sa a venit ieri după ce procurorii DNA ar susține, conform presei, că guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, în urma influenței altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul finanțelor Daniel Chițoiu fiind indicat drept posibil inițiator al ordonanței.
„Ordonanța prin care am redus numărul board-ului și am impus condiții profesionale a fost negociată și solicitată în mod expres de Comisia Europeană și mi se pare un lucru normal și corect. (…) Comisia Europeană a cerut guvernului, și noi am procedat în acest sens, reducerea numărului de persoane din board-ul ASF și introducerea unor condiții foarte clare de competență profesională și de evitare a conflictului de interese cu membrii Parlamentului. Deci, este o obligație, eu nu cred că cei de la DNA au zis așa ceva, că ei ar fi trebuit să știe că memorandumul e semnat nu doar de către guvern, e semnat și de președintele țării și este în Parlament pentru adoptare ca proiect de lege“, a spus Ponta.
El a adăugat că ministrul delegat pentru buget Liviu Voinea va pune la dispoziție memorandumul cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional prin care s-a cerut imperativ autorităților ca boardul ASF să aibă mai puțini membri, iar aceștia să aibă o anumită pregătire profesională.
În scrisoarea de intenție a acordului de tip stand-by care a fost aprobat de boardul de la Washington al FMI pe 27 septembrie, Fondul a cerut ca „guvernanța corporativă a noii Autorități de Supraveghere Financiară trebuie rapid aliniată la cele mai bune practici internaționale“. Iar guvernul s-a angajat că „ne vom asigura că legislația și că acordurile instituționale care fac referire la ASF vor fi amendate până la finalul lunii septembrie astfel încât să se alinieze la cele mai bune practici internaționale. Aceste lucruri au în vedere în particular dimensiunea consiliului de conducere (până la maximum 9), cerințe privind calificarea profesională minimă pe care trebuie să o aibă membrii ASF, protecție statutară pentru personalul supraveghetor și pentru instituție și evitarea conflictelor de interese, în special legăturile pe care acești membri le au cu membrii Parlamentului și cu partidele politice. Persoane din pozițiile de senior management și membrii Consiliului va trebui să respecte principiile amendate de guvernanță corporativă. ASF va crește transparența și va face publice toate comisioanele și tarifele pe care le percepe entităților supravegheate“, potrivit scrisorii de intenție studiată pe 7 octombrie 2013 de Ziarul Financiar.
Cu toate acestea, până la închiderea ediției, guvernul nu a făcut public acest document și nu este clar dacă FMI a cerut în mod expres reducerea numărului de membri ai Consiliului ASF. În octombrie, guvernul a aprobat, prin ordonanță de urgență, reducerea componenței Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deși prevederea a fost inclusă și într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaților și trimis la Senat.
„Înțeleg declarațiile politice, dar, când e vorba de acorduri internaționale, vreau să fim foarte preciși. Nu știu cine lucrează sau nu la ASF, e în subordinea Parlamentului, nu a guvernului“, a mai spus ieri Ponta.
Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, și fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestați preventiv, printr-o decizie luată de Tribunalul București, miercuri-seară, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul „Carpatica“. Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorității de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, două infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influență, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.
Pe de altă parte, soția ministrului finanțelor, Laura Elena Chițoiu, director al Direcției Avizări din cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014