“Am vazut fluctuatii extrem de mari si in continuare daca ne uitam la adancimea pietei de titluri de stat si a nivelului de trazactionare de pe piata interbancara, realizam ca piata este departe de eficienta pe care ar trebui sa si-o castige”, spune Popa. El afirma ca bancile ar trebui sa isi faca rezerve de lichiditati, care sa actioneze ca un tampon in perioadele dificile.

“Lichiditatea poate sa aiba modificari insemnate, este foarte volatila si trebuie sa reprezinte o preocupare pentru toate institutiile intr-o maniera mai putin ciclica decat pana acum.”

Inainte de problemele de lichiditate din toamna lui 2008, la care oficialii BNR se refera folosind termenul “penurie”, foarte putine banci comerciale detineau titluri de stat, in conditiile in care preferau sa plaseze toate lichiditatile in credite la clienti, pentru ca puteau gasi oricand pe piata lei suficienti. De atunci conditiile s-au modificat insa simtitor, iar majoritatea bancilor au acum o parte din active plasate in titluri de stat.

Dorina Antohi, director adjunct, Directia Politica Monetara si Modelare Macroeconomica, din BNR, a afirmat ca in primele patru luni din 2010 existau 14 banci cu un deficit de lichiditate de 3,7 mld. lei. Restul de 26 de banci consemnau un excedent de lichiditate de 4,07 mld. lei.

In schimb, in 2009, erau 19 banci cu deficit de lichiditate de 10,6 mld. lei si 22 de banci cu excedent de lichiditate de 1,5 mld. lei. Aceste date contureaza imaginea unei piete fragmentate, in care bancile evita sa isi imprumute bani intre ele, astfel ca in timp ce unii jucatori au lichiditati in exces, altii se confrunta cu deficite.

Banca centrala nu poate face minuni daca lipseste increderea intre banci, iar in Romania nu exista incredere, acesta fiind motivul pentru care piata s-a diminuat semnificativ in ultima perioada, considera Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.

“Piata depozitelor este restransa, ilichida. Se tranzactioneaza volume mici, de 1-1,5 mld. lei, pe scadente scurte. Pentru termene de peste trei luni nu mai exista piata, desi era inainte de criza.”

Antohi a amintit printre provocarile la adresa gestionarii de catre banci a lichiditatii proprii distributia asimetrica a lichiditatii in sistem, cresterea continua a cererii de rezerve a bancilor destinata efectuarii platilor zilnice, precum si constrangerile exercitate asupra redistribuirii eficiente a lichiditatii pe piata interbancara si a titlurilor de stat.

Cercel, BRD: Piata este impartita in insule, dupa originea actionarilor

Prezenta pe piata a unor banci din tari care se confrunta cu probleme si sunt percepute ca fiind mai riscante duce la o segmentare care pune presiune pe dobanzi si genereaza socuri de lichiditate, considera Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD, a doua banca locala, detinuta de grupul francez Société Générale.

“Se creeaza o segmentare a pietei interbancare si a depozitelor clientilor. Apar anumite insule, banci, care functioneaza la alte dobanzi decat piata. Nu doar pentru aceste insule este dificil, ci si pentru celelalte banci, care se pot confrunta cu intrari importante de lichiditati la un moment dat.”

Reprezentantul BRD a evitat sa faca referiri clare, insa pe piata este bine cunoscuta situatia bancilor cu actionariat grecesc, care s-au confruntat cu taieri ale limitelor de tranzactionare din partea celorlalte banci. Rulajul pietei secundare a titlurilor de stat este foarte redus, reprezentand mai putin de 2% din stocul existent, bancile fiind dependente de ope ratiunile bancii centrale.

“Dezvoltarea pietei secundare a titlurilor de stat trebuie sa aiba loc. Este necesara o politica mai inteligenta a Ministerului Finantelor de a face emisiuni de titluri. Este un element important pentru a putea sa lichidizam portofolii de titluri si prin canale diferite de banca centrala”, spune Cercel.

Se reflecta in inflatie mersul economiei?

Inflatia nu a scazut in masura in care ar fi fost sugerata de contractia economica, fiind necesara aplicarea reformelor, mai ales in sectorul public, pentru a elimina rigiditatile structurale din economie, spune Cezar Botel, director al directiei de politica monetara si modelare macroeconomica din BNR.

“Implementarea riguroasa a reformelor structurale, mai ales in sectorul public, ramane o cerinta cruciala in vederea eliminarii rigiditatilor care impiedica reducerea persistentei inflatiei si minimizarea costurilor economice asociate atingerii tintelor de inflatie pe termen mediu.” In perioada 2005-2009, persistenta inflatiei a ramas ridicata in ciuda trecerii la regimul de tintire directa a inflatiei, a cresterii transparentei si a consecventei temporale a politicii monetare si chiar in ciuda reducerii cererii agregate pe fondul crizei financiare globale, a spus Botel.

El a explicat ca procesul a fost puternic alimentat de impactul advers al aglomerarii socurilor de oferta adverse in perioada 2007 – 2008, pe fondul unui exces de cerere agregata in crestere.

La randul lui, Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, a precizat ca inflatia este oglinda performantei unei economii, iar lupta cu inflatia nu trebuie dusa doar de banca centrala, si Guvernul avand o anumita responsabilitate.