Pe micuța stradă a Monetăriei, alături de Muzeul Țăranului Român, se află Biserica Mavrogheni, zidită de domnitorul fanariot Nicolae Petre Mavrogheni (1786-1790), într-un loc situat, în acea vreme, în afara orașului, „la capătul podului Mogoșoaia“. E o biserică cu catapeteasma unică, singura piesă rămasă din vechiul lăcaș. Ansamblul de pe lângă biserica „Izvorul Tămăduirii“ a jucat un rol important în istorie. Aici, de pildă, s-a tipărit „Curierul românesc“ – prima gazetă în  limba română, cu caractere chirilice. Tot aici a văzut lumina tiparului „Regulamentul Organic“ –  prima constituție a României moderne și prima carte de muzică bisericească „în sistema nouă“ (modul în care se cântă și astăzi) din lume, alcătuită de Petru Efesiu, precum și multe alte cărți laice și religioase. Încă de la întemeierea bisericii, aici funcționa și o școală. Aici se află și mormântul lui Horia Bernea, primul director general de după 1990 al Muzeului Țăranului Român.

Foarte puțină lume știe însă că la această biserică a fost cântăreț Constantin Brâncuși. În timpul studiilor la Facultatea de Arte Frumoase din București, a cântat în corul bisericii Mavrogheni unde, după mărturia ilustrului V. G. Paleologu, „urca «Aliluia» până la expir, ba chiar ajungea să moduleze de o sută de ori «Doamne, miluiește!», uimindu-și asistența“.

În memoria lui Constantin Brâncuși, la 13 martie a fost dezvelit, în curtea Bisericii Mavrogheni, portretul monumental al sculptorului, din bronz așezat pe coloană de piatră (foto 1). Lucrarea îi aparține cunoscutei sculptorițe și pictorițe Silvia Elena Radu (foto 2).

Iată ce scrie dr. Ioana Vlasiu, istoric de artă, membru al AICA (Association Internationale des Critiquesd’Art) despre autoarea sculpturii și opera ei:

„Silvia Radu este unul dintre cei mai cunoscuți și importanți artiști români de azi.

Ca sculptor s-a afirmat de timpuriu și s-a impus prin capacitatea de a da viață unui conținut de idei, de a intui în portret esența unei personalități, de a înțelege sensul materialului în care lucra.

Numeroasele expoziții care au punctat cariera ei artistică prodigioasă de-a lungul mai multor decenii nu au făcut decât să confirme faptul că ne aflăm în fața unui creator de excepție. Au spus-o importanți critici de artă, iar publicul iubitor de artă și-a manifestat constant admirația pentru opera ei puternică, diversă, convingătoare în toate privințele.

Silvia Radu este autoarea a numeroase sculpturi instalate în spațiul public, întotdeauna bine primite de comanditar și integrate în comunitatea căreia i-au fost adresate. Nu în ultimul rând, aș vrea sa insist asupra importanței pe care credința și viața de autentică creștină pe care o duce Silvia Radu, s-a răsfrânt asupra muncii ei artistice. Sculptura ei este pătrunsă de suflu religios, iar operele ei cu temă biblică trezesc în privitor emoția cu mijloacele unei arte dintre cele mai rafinate.

Ca portretistă, Silvia Radu a dovedit întotdeauna capacitatea de a sugera dincolo de aparența fizică viața interioară a celui portretizat, iar portretul lui Brâncuși din curtea bisericii Mavrogheni confirmă odată în plus harul de portretista al artistei. Orice instituție care deține o lucrare de Silvia Radu se poate considera privilegiată.”