Nicolae Stroescu-Stînișoară – În zodia exilului. Întrezăriri. Fragmente de jurnal. Editura Vremea
Nicolae Stroescu-Stînișoară – Cumpăna apelor. Întrezăriri. Editura Vremea. Cuvânt-înainte de Costion Nicolescu
Povestea Europei Libere. Nicolae Stroescu-Stînișoară răspunde la întrebările jurnalistului Andrei Crăciun. Editura Vremea
Cu aproape o lună în urmă, la Ateneul Român, Editura Vremea a lansat trei volume semnate de același autor: Nicolae Stroescu – Stînișoară: „În zodia exilului. Întrezăriri – fragmente de jurnal”, „Cumpăna apelor. Întrezăriri – selecțiune din emisiunile lui Nicolae Stroescu-Stînișoară difuzate la Radio Europa Liberă” și „Povestea Europei Libere. Nicolae Stroescu-Stînișoară” răspunde la întrebările jurnalistului Andrei Crăciun. Volumele adună laolaltă mare parte din titlurile publicate de Nicolae Stroescu-Stînișoară în anii ’90, adăugându-li-se altele noi (sunt texte scrise chiar și cu puțin înaintea morții), în așa fel încât se poate spune că avem în față opera autorului. Patru distinși intelectuali au evocat personalitatea fostului director al postului de radio Europa Liberă: Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, jurnaliștii Doina Alexandru și Marilena Rotaru, scriitoarea Mariana Șipoș și Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea. Silvia Colfescu concentra în câteva fraze importanța acestui eveniment ce readuce în prim-planul vieții literare românești o remarcabilă personalitate a exilului românesc:
„Fost director al Radio Europa Liberă în limba română, autor al unui șir lung de emisiuni radio, străbătând cu egală competență domeniile credinței, politicii, filosofiei, istoriei, Nicolae Stroescu-Stînișoară a fost, cum spune Costion Nicolescu, în același timp un gânditor important și o mare conștiință a neamului românesc. Timp de mulți ani, binecunoscuta sa voce a adus un dram de speranță în căminele din România aflată sub dominație comunistă. Dar nu numai atât: emisiunile sale mai însemnau contactul cu cultura lumii, incursiuni în universul ideilor, prilejuri de a aprofunda probleme ale credinței – tot atâtea deschideri către orizonturi ale minții și sufletului ce ne erau interzise până în 1989. Filele de jurnal adunate în impozantul volum «În zodia exilului» ne dezvăluie un om preocupat de realitățile existenței patriei iubite, prezentă în fiecare clipă în preocupările exilatului. Gândurile nu i se desprind de avatarurile prin care trece chinuita sa Țară, cuvânt care, ca și la alți mari români exilați, este scris întotdeauna cu literă mare.
Datate între 1978 și 1997, însemnările din jurnal nu se referă numai la viața personală a autorului, ci ating o multitudine de fațete ale vieții intelectuale și politice ale lumii. Disecând încrengătura de motivații și interese care stau la baza actelor și gesturilor politice ale marilor puteri, resorturile istoriei globului, fina analiză a scriitorului subliniază, obsesiv, modul în care acestea influențează destinul și istoria României.
Un tablou multicolor al personalităților și personajelor exilului românesc, portrete ale atotputernicilor momentului, notații fugare despre întâmplări cu sens, descrieri ale unor locuri și oameni care i-au lăsat impresii puternice, amintiri din vremurile de restriște, profunde reflecții filozofice, toate laolaltă alcătuiesc portretul unui timp, dar și pe cel al unui om – un intelectual și un patriot. Și toate fac din cele trei volume un eveniment editorial”.
„Jurnalul meu – scrie autorul – poartă pecetea exilului și a protestului contra abandonării răsăritului Europei de către lumea occidentală. Eu am trăit, etapă după etapă, această cădere în captivitate a popoarelor din răsăritul Europei și am putut percepe, împreună cu alții, delasările, diplomațiile complicate, ignoranțele vinovate, uitările, indiferențele sau trădările occidentale, iar tristețile și revoltele mele se oglindesc nevoalate în acest jurnal.”
Același chip transpare din textele convorbirilor purtate în cadrul emisiunilor postului de radio Europa Liberă cu personalități ale politicii și ale culturii, români sau străini. „Cumpăna apelor. Întrezăriri” ne poartă prin universul unor oameni diverși, de la oameni ai bisericii la mari scriitori, filozofi, politicieni, oameni de știință. Nicolae Stroescu-Stînișoară discută cu ei despre credință, despre descoperirile științei, despre operele lor și despre felul în care acestea reflectă viața sau adevărurile ultime. Punctele comune ale acestor convorbiri constau în profunzimea și strălucirea lor, în onestitatea cu care sunt conduse, în seriozitatea abordării temelor.
Onestitatea este fundamentul interviului redat în „Povestea Europei Libere”, unde, cu sinceritate, directorul postului de radio istorisește episoade ale activității sale și explică limpede condițiile în care se lucra în cadrul acestui post.
„Cărțile lui Nicolae Stroescu-Stînișoară se citesc cu dorința permanentă de a afla punctul de vedere al unui comentator atât de avizat în domenii atât de diverse. O lectură fascinantă și solicitantă, care răsplătește cititorul prin satisfacția de a fi putut contempla priveliștea unei trepte superioare a gândirii și de a se fi împărtășit din bucuria ei”, a subliniat Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea.
Născut la Târgu Jiu, la 1 noiembrie 1925, Nicolae Stroescu-Stînișoară a urmat studii de Drept și Filosofie la Universitatea din București, continuate apoi la Universitatea din München. În perioada 1952-1964 a trăit în clandestinitate, schimbând peste 10 domicilii, fiind urmărit de Securitate în legătură cu apartenența la o organizație studențească anticomunistă, cu caracter conspirativ. În septembrie 1964 se predă Procuraturii Generale Militare din București. A fost arestat și anchetat, însă intrând sub incidența decretelor de grațiere a deținuților politici din primăvara anului 1964, a fost eliberat. Cinci ani mai târziu a emigrat în R.F. Germania și s-a stabilit la München, devenind cetățean german (cetățenia română a fost redobândită după 1989). La începutul anilor ’70 se implică în lupta împotriva comunismului, mai întâi din postura de colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă, angajat din 1975 ca redactor, realizând emisiunea „Lumea creștină”. Din 1988 a fost numit director la Departamentul românesc al Europei Libere într-un moment crucial pentru soarta României, în care a coordonat comentarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Timișoara și București.
A deținut această funcție până în anul 1994, când postul de radio a fost mutat la Praga. Nicolae Stroescu-Stînișoară a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, la 27 iunie. A fost înmormântat la 11 iulie 2014, la Neuer Südfriedhof (Altperlach), München.