Povara deficitelor cvasifiscale

Documentele semnate de Romania cu institutiile financiare internationale abunda in evocarea deficitelor cvasi-fiscale ca circumstanta agravanta pentru starea bugetului public. Retorica publica de la noi foloseste notiunea de deficite cvasi-fiscale insa multora nu le este clar despre ce este vorba; altii le considera ca fiind “zgomot mult pentru nimic”. Ce sunt aceste deficite si cat de impovaratoare pot fi pentru bugetul public?

Asa cum le sugereaza numele, aceste deficite privesc pierderi ale intreprinderilor din sectorul public. Cand aceste pierderi nu mai sunt tolerate de sistemul economic, ele se transforma dintr-o potentiala intr-o efectiva povara pentru bugetul public; adica sunt preluate la datoria publica, ceea ce suplimenteaza cheltuielile cu refinantarea acesteia. Asa s-a intamplat, de pilda, cu datoriile Bancorex si ale Bancii Agricole. Acum, o grija acuta se manifesta pentru creantele nerecuperate, sau pierderile din sectorul energetic. Deci, deficitele cvasi-fiscale privesc numai o parte din arieratele din economie. Mai trebuie spus ca aceste deficite pot fi judecate ca stoc de datorie si in dinamica, ca fluxuri care modifica dimensiunea stocului.

Aspectul dinamic este esential pentru a intelege cat de impovaratoare sunt deficitele cvasi-fiscale. Cu ani in urma, analize ale FMI si Bancii Mondiale vorbeau de pierderi in sistemul energetic de circa 5% din PIB. Ulterior s-a mentionat un procent intre 2-3% din PIB, ceea ce ar arata o ameliorare a situatiei, dar datele nu sunt suficient de concludente. Cert este ca pierderile raman importante. Ce doresc sa relev insa este aspectul dinamic: daca entitati publice isi restructureaza activitatea si devin profitabile (nu numai pe hartie, ci si prin incasari), deficitele cvasi-fiscale pe care le cauzeaza se pot diminua pana la disparitie. Aceasta este miza cea mare a bataliei contra indisciplinei financiare, pentru restructurare. Si, dimpotriva, pierderi in crestere pot, la un moment dat, prin preluarea la datoria publica, pune o presiune mare pe bugetul public.

Este interesant de vazut cum au evoluat deficitele cvasi-fiscale in conditiile dezinflatiei. Aceasta, intrucat, pentru intreprinderile nerentabile inflatia era un mijloc sui generis de a-si reduce obligatiile de plata in termeni reali. Indicii in aceasta privinta vom avea si din evolutia arieratelor in ultimii doi ani.

Trebuie spus ca deficite cvasi-fiscale pot rezulta si in sectorul privat. De exemplu, atunci cand intreprinderi ce au beneficiat de garantii de stat nu-si onoreaza obligatiile fata de parteneri externi, iar obligatiile vin la scadenta. Aici este vorba de asa numitul “hazard moral”, cand cel care beneficiaza de garantia statului nu este suficient de motivat sa munceasca pentru a-si onora obligatia, in timp ce cel care a oferit imprumutul a mizat pe bonitatea statului. Intr-o economie unde garantiile publice nu se dau pe criterii solide, stricaciunile pot fi mari. Exista si o alta situatie, cand din ratiuni legate de riscul de sistem autoritatea publica intervine pentru salvarea unor entitati private, sau pentru evitarea unei contaminari in lant; este cazul sistemelor bancare cu episoade pe care le intalnim si la noi in anii ’90. Pentru a preveni asemenea cazuri este nevoie de o foarte buna supraveghere prudentiala si interventie la timp.

Cum pot fi combatute deficitele cvsi-fiscale? Prin aplicarea ferma a constrangerilor bugetare tari (impunerea disciplinei financiare), mai ales acolo unde exista posibilitate de onorare a obligatiilor. Privatizarea poate ajuta mult, cand inseamna eliminarea de pierderi curente si, in plus, fluidizeaza platile in sistemul economic de ansamblu. Acolo unde privatizarea nu este posibila (cazul unor utilitati publice) este nevoie de restructurare, chiar daca aceasta implica investitii masive. Este nevoie si de concurenta adecvata pe piata, care sa stimuleze eficienta in detrimentul extractiei de “rente”. Intr-un cuvant, o eficienta superioara a economiei (conjugata cu disciplina financiara) conduce la deficite cvasi-fiscale mai mici, la deficite externe mai mici. Deficite cvasi-fiscale considerabil mai mici ar permite statului deficite bugetare mai mari, atunci cand este nevoie, fara a ingrijora pietele financiare externe.