Spritul critic în acțiune:

Observator cultural 4×4

Volum coordonat de un cristian

Casa de pariuri literare

Apărut pe 29 februarie 2000, Observatorul cultural reprezintă, alături de Dilema veche și Ziarul de duminică, o bornă a publicisticii culturale românești. Volumul este o istorie subiectivă a revistei, realizată de echipa redacțională a anului 2015, care include editoriale, extrase din diferite interviuri și articole, palmaresul premiilor anuale și o galerie foto. Semnează: Carmen Mușat, Ovidiu Șimonca, Doina Ioanid, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Adina Dinițoiu, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe, Bianca Burța-Cernat, Maria Vlădulescu, Petre Apostol, Mirela Vișan, Alina Ciulacu, Ana-Maria Al-Ghafri, Niculae Zăpuc, Mihai Fulger, Ovidiu Drăghia, un cristian.

Tudor Ganea

Cazemata

Editura Polirom

Tudor Ganea este arhitect născut în 1983. Acesta este romanul său de debut, despre care editorii scriu: „Mohorâtă, amenințătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă in picioare pe faleză. Un tânăr marginal ce-și duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viață pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe șantierul unui bloc ce urmează să fie înălțat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat in zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghița realității mizere a unui mic cartier de la malul mării, tânărul polițist descoperă o lume fabuloasă.”

Gustavo Dessal

Operațiunea Afrodita

și alte povestiri

Editura RAO

Traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru-Mehedinți și Cornelia Rădulescu. Prefață de Ion Vianu (care spune că autorul este „povestitorul prin excelență”, iar fiecare povestire a volumului e „o dramă în sine”). „Volumul conține un număr de   douăzeci de povestiri, selectate din trei volume ale autorului: „Operațiunea Afrodita”, „Ci ne izbăvește de bine” și „Prea mult roșu”. Răspândiți pe mai multe scene și în mai multe locuri, protagoniștii acestei colecții de povestiri sunt legați de firul călăuzitor al singurătății și al dezrădăcinării ființei umane. Gustavo Dessal creează o atmosferă în continuă schimbare, locuită de ființe care ne surprind prin întorsătura neașteptată pe care o iau destinele lor și reușește să-și atragă cititorul prin toate aceste răsturnări de situație, care se ivesc din absurda nesăbuință a existenței.” (editorii)

Bogdan Hrib, Răzvan Dolea

Blestemul manuscrisului

Seria Stelian Munteanu, volumul II

Editura Tritonic

Ediția a treia. Un manuscris care să nu poată fi citit niciodată, în care se vorbește de întemeierea unei țări. Alternând episoadele din trecut, Stelian Munteanu împreuna cu politia română, franceză si germană încearcă să dea de urma ultimei copii a manuscrisului. Pierdut în 1945 lângă Budapesta în ultimul contraatac al Diviziei 2 Panzer Das Reich, readus la București și ascuns la o secție a Comitetului Central, furat din nou din BCU în zilele Revoluției, ajunge, după ambuscade și urmăriri la Palatul Cotroceni cu ocazia unei recepții în cinstea miniștrilor apărării din țările NATO. Firește, se pregătește și un atentat…

Alex Văsieș

Instalația

Editura Cartea românească

Născut în 1993, la Bistrița,  Alex Văsieș a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a debutat în 2012 cu un volum de poezie publicat de Casa de pariuri literare. „Dacă poeții minimaliști din ultimii ani încearcă adesea să trișeze subtil decupând din real aspectele lui violente (i.e. maximale), Alex Văsieș riscă prin pariul total pe placiditate. Nu e vorba însă doar de o înregistrare cu intensitate scăzută a datelor realului și a dinamicii «deplasărilor atomice», ci de un mult mai subtil proces de asceză: un ghid fără emfază de How to disappear completely în spatele texturii realului.” (Alex Goldiș)

Carmen-Maria Mecu

Mintea care povestește.

Scheme de cititor, scheme de autor

Muzeul Național al Literaturii Române

Volumul aduce în atenția publicului un studiu bazat pe folosirea și exploatarea unei scheme „de cititor”, pe căutarea și folosirea în critica literară și în interpretarea de text a unor matrici generatoare de text narativ (proces al scrierii în care este implicat și cititorul). Autoarea structurează cartea în cinci părți, prima dintre acestea fiind una teoretică și conținând o bibliografie specifică impresionantă și adusă la zi, în timp ce celelalte patru capitole sunt studii de caz, modalități de aplicare a noțiunilor prezentate în prima parte.