Eric-Emmanuel Schmitt – Cei doi domni din Bruxelles. Traducere din franceză de Simona Brînzaru. Editura Humanitas fiction, colecția Raftul Denisei
„Cu toții trăim două vieți, cea reperabilă prin fapte și cea imaginară – spune Eric-Emmanuel Schmitt. Iată tema acestui nou volum de nuvele: viețile virtuale care însoțesc temeiul unei vieți reale.“ Sunt cinci nuvele incluse în acest volum – „Cei doi domni din Bruxelles”, „Câinele”, „Triunghi amoros”, „O inimă sub cenușă”, „Copilul-fantomă” –, plasate în epoci și locații diferite, cu subiecte ce aparent nu au nici o legătură, au totuși ceva în comun – personaje admirabile care caută și finaluri surprinzătoare.
Modesta croitoreasă Geneviève nu bănuiește că viața ei banală în cartierul popular Marolles din Bruxelles este urmărită cu sufletul la gură de un cuplu de binefăcători misterioși care trăiesc astfel prin procură experiențele ce le sunt refuzate (ei fiind homosexuali). Într-un orășel din Hainaut, taciturnul doctor Heymann este mai atașat de câinele lui ciobănesc decât de semenii săi. Fie că se află la Viena, fie la Copenhaga, între Constanze și Georg intervine mereu umbra unui terț. În îndepărtata Islandă, Magnus și Alba trăiesc coșmarul pierderii unui copil, iar la Paris Séverine și Benjamin îl trăiesc pe cel de a nu fi avut unul.
În cele cinci nuvele din volumul de față, Eric-Emmanuel Schmitt încearcă să aducă la lumină iubirile invizibile, cele despre care nu se vorbește niciodată, pe care nimeni nu le va ghici, inaccesibile uneori chiar și pentru cel care le încearcă.
Care Santos – Aerul pe care îl respiri. Traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu. Editura Humanitas fiction, colecția Raftul Denisei
Carțile scriitoarei Care Santos sunt traduse în peste 20 de țări. În 2014 autoarea a primit cel mai important premiu literar catalan, Premio Ramon Llull.
Când Virginia moștenește afacerea de familie, librăria Palinuro, printre vrafurile de manuscrise descoperă o serie de scrisori care îi dezvăluie istoria Carlotei Guillot și povestea căutării disperate a unei cărți. Aceasta a făcut parte din celebra bibliotecă particulară a unui sibarit din Barcelona napoleoniană și e una interzisă. O călătorie halucinantă a cărții prin Barcelona secolului al XIX-lea este prilejul pentru reconstituirea unui amplu tablou al epocii, cu transformările spectaculoase prin care trece orașul: dărâmarea zidurilor acestuia, urbanizarea și apariția celebrului bulevard Rambla.
„Scrierea acestui roman m-a făcut foarte fericită. Sunt prezentă, într-un fel sau altul, în fiecare pagină a lui. Se regăsesc aici mai multe pasiuni ale mele din tinerețe (de pildă, poeții romantici) și câteva dintre obsesiile de la vârsta adultă (de pildă, cărțile vechi, dragi, imposibil de obținut). Scenariul e același dintotdeauna: cel despre onestitate, despre iluzie, despre iubirea pentru fiecare piatră și fiecare fir de praf de pe caldarâm. Asta înseamnă: despre Barcelona, dar și despre Maresme, locul unde m-am născut.“ (Care Santos)
Mémoires secrets d’une femme publique de Charles Théveneau De Morande e o carte interzisă, cu gravuri de un erotism explicit, care spune povestea iubirii dintre Ludovic XV și Madame du Barry, încercând s-o compromită pe amanta regelui. În secolul al XlX-lea, mai multe notabilități din Barcelona, anticari, bibliofili vor să pună mâna pe carte. Călătoria ei prin lume e de fapt pretextul unei fresce a epocii războaielor napoleoniene, cu transformările radicale prin care trece societatea. In căutarea cărții sunt implicate personaje din toate straturile sociale, de la celebra curtezană franțuzoaică supranumită Madame La Ruga până la generalul Giuseppe Lechi, de la Victor Philibert Guillot, bibliofilul iremediabil îndrăgostit de cărți, și frumoasa lui fiică, Carlota, captivă în căsnicia cu Nestor Perez de Leon, cinicul șef al poliției barceloneze, la Angel Brancaleone, fiul spălătoresei Rita Neu ajuns în cele din urmă anticar, care joacă un rol crucial în descoperirea acesteia. Dar firele încurcate ale destinelor celor care se află, la un moment dat, în posesia cărții sau care jinduiesc s-o obțină par să se descurce abia două secole mai târziu. În Barcelona anilor 2000, Virginia moștenește librăria Palinuro de la tatăl ei, președintele breslei anticarilor din Barcelona. Ea va trăi, alături de naratoare (care la rândul ei scrie un roman despre cartea lui Morande), aventura vieții ei, încercând să descifreze parcursul alambicat al memoriilor scandaloase.