Gestul României de a se opune acordării imediate a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană Serbiei, vecina de la sud de de Dunăre, a luat prin surprindere cancelariile occidentale mai ales după ce șeful Comisiei Europene Durao Barroso anticipa marți o “veste bună”. Este pentru prima dată când România amână o decizie a UE printr-o poziție publică.
La întâlnirea miniștrilor de externe din țările UE de marți România a creat uluială și, după cum avea să se vadă mai apoi din declarații, nemulțumire, după ce a a cerut ca, pentru a fi de acord cu începerea negocierilor UE-Serbia, să primească garanții privind drepturile minorității vlahe/române din această țară.Ultimul cuvânt îl au șefii de state și de guverne care se întâlnesc începând de astăzi la summitul de primăvară al UE, dar tot până astăzi Serbia trebuie să semneze cu România un protocol în privința minorităților, spune ministrul român de externe Cristian Diaconescu.
Așadar, la reuniunea miniștrilor de externe, decizia a fost de a recomanda șefilor de state începerea negocierilor, dar nu s-a putut lua la acea reuniune o decizie formală din cauza opoziției României.
Dincolo de această presiune a României privind minoritățile din Serbia, europenii încearcă să afle substratul acestei opoziții neașteptate, întrucât relațiile României cu Serbia sunt mai degrabă bune, iar Bucureștiul nu a manifestat până marți vreo reținere pentru începerea negocierilor de aderare a acestei țări.
Autoritățile de la București nu spun asta, dar diplomați occidentali, citați de EUObserver, opinează că această opoziție are clar de a face cu admiterea României în Spațiul Schengen, blocată în prezent de Olanda. Cu alte cuvinte, România ar lovi indirect în Olanda care vrea începerea negocierilor UE-Serbia.
Ei bine, cum pentru începerea negocierilor est nevoie de unanimitate, occidentalii nu exclud ca delegația română să ridice din nou obiecții dacă problema minorității române din Serbia nu este reglementată până astăzi. România susține să fie evaluată de către UE maniera în care sunt respectate drepturile minorității vlahe/române din Timoc (estul Serbiei). Bucureștiul a solicitat în repetate rânduri ca acest grup să beneficieze de educație în limba maternă și de suficiente lăcașe de cult.
România a mai amenințat anul trecut că va bloca începerea discuțiilor de aderare cu Croația, din același motiv: Schengen. Dar nu și-a pus în practică amenințarea.
Problema extinderii Spațiului Schengen este, de altfel, pe agenda Consiliului European de astăzi și va fi discutată în timpul unui dejun de lucru.
Cum era de așteptat, partea sârbă a reacționat la opoziția României față de începerea negocierilor sale de aderare.
Președintele sârb Boris Tadic a declarat că problema are la origine cererea autorităților române ca toți cetățenii sârbi care se declară vlahi să fie considerați în același timp ca fiind români.
“Serbia nu va accepta, cu orice preț. Fiecare cetățean al Serbiei își poate declara apartenența la o etnie în conformitate cu sentimentele sale și este complicat să găsim o soluție în acest caz.”
Mai mult, președintele Consiliului Național Vlah din Serbia, Radisa Dragojevici, a declarat că nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români.
Potrivit postului de radio sârb B92, citat de Mediafax, Dragojevici a apreciat că România nu poate da ultimatumuri Serbiei în această privință, deoarece vlahii nu se simt privați de drepturi în Serbia și pentru că statul sârb recunoaște atât minoritatea etnică vlahă, cât și pe cea română. El a menționat că referendumul din 2002 a arătat că în Serbia sunt 31.000 de etnici români și 40.000 de vlahi. Românii locuiesc în mare parte în Banatul sârbesc, în nord-estul Serbiei, iar vlahii în est.
“Indiferent de similarități, acestea sunt două minorități naționale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecții sau motive să ne îndreptăm spre România, nici România nu are vreo bază pentru a face cereri în numele nostru”, a spus Dragojevici.
În țară, polemicile nu sunt mai puțin deschise.
Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a afirmat că sunt probleme serioase privind respectarea drepturilor minorităților naționale din Serbia și că acesta este motivul pentru care România a dorit ca discuția pe această temă să fie ridicată la nivelul Consiliului European.
Președintele PSD Victor Ponta spune, dimpotrivă, că este incorect ca România să fie singura țară care se opune aderării Serbiei la UE, iar Bucureștiul trebuie să susțină țara vecină.
Ponta a afirmat că Serbia trebuie să respecte drepturile minorităților, iar România face un lucru bun solicitând asta.
“Dar pentru asta să fie România singura țară care se opune aderării Serbiei la UE este profund incorect. Ce considerăm noi, de exemplu, despre Olanda, care este singura țară care ne blochează accesul în Schengen? Noi facem același lucru? Și cu cine? Cu un vecin și cu o țară care în general ne-a fost prieten, nu dușman.”
Europarlamentarul PSD Corina Crețu susține că poziția României privind Serbia este un act gratuit, lipsit de spirit european, rezultat al unei politici externe instinctive și incoerente, iar Bucureștiul nu trebuia să se folosească de problema vlahilor pentru a lovi indirect în Olanda.