Actorul Romeo Pop este, din 2004, presedintele Comisiei de cultura a Primariei Municipiului Bucuresti, primarie care, anul acesta, beneficiaza de cel mai mare buget pentru cultura din ultimii ani: aproximativ 6%. Dupa programul de refacere a salilor de teatru, initiat in urma cu doi ani si care se apropie de finalizare, anul acesta debuteaza noi proiecte culturale.
– Romeo Pop, ma intriga aceasta dedublare a persoanei tale: actor si administrator de bani publici, presedinte al Comisiei de cultura. Se intalnesc cele doua lucruri?
– Se intalnesc in dorinta de a face ceva pentru cultura bucuresteana. Am avut sansa de a putea lega dorintele unor artisti de factorul financiar. Marele rol al meu nu a fost sa aleg, sa selectez, ci sa incerc sa finantez cat mai multe proiecte. Lucrurile s-au schimbat din 2004, cand am devenit presedintele Comisiei de cultura a Capitalei. Atunci a crescut si responsabilitatea.
– Acest fapt a dus insa la diminuarea timpului alocat scenei, probabil.
– Am mai jucat la Teatrul Bulandra, pana cand m-am certat cu Alexandru Darie, directorul institutiei.
Mie, acum, ca actor angajat al Teatrului Bulandra, imi este interzis sa joc la acest teatru. Problemele pentru care ne-am certat au fost de ordin financiar, de subventii. Alexandru Darie nu intelege ca banii se dau, dar, mai devreme sau mai tarziu, folosirea lor trebuie verificata. In acelasi timp, sub directoratul sau, relatia calitate-pret este in suferinta.
– Relatia calitate-pret in ce sens?
– Fata de banii pe care-i primeste, calitatea pe care o propune el e discutabila. Cel putin asta este opinia mea, dar nu numai.
– Exista la ora actuala o strategie culturala a Bucurestiului? In ce termeni se justifica o manifestare de amploare precum Primavara Culturala Bucuresteana, cu festivaluri de film, jazz, dans, teatru etc.?
– Ideea este de a propune evenimente majore care, in timp, sa devina traditie. Nu este ideea mea si nu e originala. Si in alte capitale europene exista astfel de evenimente culturale – la Budapesta, la Praga s.a. In linii mari, am imprumutat unele idei pentru a da o personalitate orasului, pentru a-l face mai atractiv din punct de vedere turistic. Anul viitor, vom avea o oferta mai bogata si pentru primavara, si pentru vara. Am fi vrut ca perioada de vara sa devina mai vie, mai putin anosta chiar de anul acesta. In perioada de vara, multe institutii de spectacol intra in concediu, lumea culturala se subtiaza, iar orasul cade in amortire.
– Am vazut zilele trecute ca la sala din Herastrau nu se prea lucreaza.
– In Herastrau, avem in constructie o sala in aer liber de 2.000 de locuri. Au fost niste probleme cu constructia si cu constructorul. In doua-trei saptamani, lucrarile vor fi reincepute si exista angajamentul ca vor fi gata la 1 august. De la 1 iunie, va functiona si cinematograful din Herastrau. Dorim sa transformam Parcul Herastrau intr-un parc cultural. Anul acesta vor fi manifestari interesante si in Cismigiu. Dorim sa cream zone in care lumea sa vina vara sa vada spectacole de teatru, de muzica, de film. Vom incerca sa atragem lumea aici. Am visul de a vedea lumea stand in picioare sa asculte un concert simfonic in parc, asa cum am vazut in alte orase ale lumii. Acest program va deveni viabil incepand cu 2007.
– Cu doi ani in urma, in fata Teatrului National exista o manifestare numita “Arte si Carte”.
– Aceste manifestari de strada o sa le adunam in parc. In Herastrau vor exista si spatii speciale pentru un targ de carte si arte plastice. Evenimentul din fata TNB degenerase si producea zilnic multa mizerie. Bucurestiul trebuie sa fie un oras curat.
– Sa revenim la Primavara Culturala Bucuresteana. Avem un Festival Shakespeare. E o prelungire a celui de la Craiova?
– Partial. Caci nu de la Craiova vin spectacolul Teatrului Cameri din Tel Aviv si cel al lui Silviu Purcarete montat la Budapesta, invitate direct de noi. Dar era pacat sa nu preluam din Banie A 12-a noapte, in regia britanicului Declan Donnellan, si Visul unei nopti de vara, in regia lituanianului Oskaras Korshunovas. Turneul Piccolo Teatro din Milano e organizat de Teatrul Bulandra. Noi am sprijinit acest turneu, dar el apartine ca proiect Teatrului Bulandra.
– Cum va arata acest festival de teatru anul viitor? Va avea aceeasi directie shakespeareana, ori va fi diferit?
– S-ar putea ca anul viitor sa nu fie 10 zile de teatru, vor fi poate mai putine. Anul acesta am profitat de Festivalul Shakespeare de la Craiova. Anul viitor vom colabora mai mult cu Sibiul, in cadrul programului “Sibiu, capitala culturala europeana”. Vom aduce si la Bucuresti manifestarile importante de la Sibiu. In plus, vom pastra festivalul de film.
– Festivalul de film de anul acesta nu a avut o presa prea buna. Au fost semnalate multe deficiente organizatorice.
– Programul festivalului si invitatii au fost foarte valorosi. Din punct de vedere organizatoric, au fost intr-adevar unele deficiente. Echipa fundatiei cu care am lucrat nu s-a ocupat in termeni optimi de promovare, de imaginea festivalului. Anul viitor, prin ARCUB, ne vom implica in organizarea directa. Fundatia respectiva sau alta se va ocupa doar de program, pentru care vom organiza o licitatie de proiect.
– Pana de curand, ARCUB, centru de proiecte culturale, a avut o existenta destul de cenusie. De o vreme, insa, a inceput sa manifeste o dinamica proprie si adecvata.
– Directia, pe care am discutat-o si cu primarul Videanu, este de a face evenimente majore si importante pentru bucuresteni. Vremea concertelor pe strazi sau aiurea a cam trecut. Prin ARCUB, noi subventionam proiecte profesioniste, proiecte independente sau alternative. La Teatrul Act, de pilda, la Teatrul Foarte Mic, la Teatrul de Comedie – Sala Studio, la Muzeul National al Literaturii Romane, la Muzeul de Istorie a Orasului Bucuresti. Tocmai am aprobat finantarea, prin ARCUB, a 25 de astfel de proiecte.
– In ultima vreme, in presa au aparut stiri despre un proiect legat de Hanul Gabroveni. Ce este cu acest proiect?
– E proiectul meu personal si favorit. Hanul este o ruina care merita o soarta mai buna si, din aceasta cauza, reprezinta o mare provocare. I-am propus acest proiect primarului Videanu si l-a aprobat. Avem finantare europeana pentru a crea un centru cultural acolo, prin transformarea actualului ARCUB. Este un proiect ce include o parte de restaurare si una de constructie noua. Studiul de fezabilitate si proiectul vor fi realizate in colaborare cu Uniunea Arhitectilor din Romania si cred ca pana in 2008 va fi finalizat.
– O problema din ce in ce mai ingrijoratoare este cea a retrocedarilor, care afecteaza si institutiile de cultura. Un exemplu sunt bibliotecile. Numarul lor oricum nu e suficient, dar sa mai fie si desfiintate?
– M-am intors de curand de la Helsinki, unde am avut o informare chiar pe acest domeniu, al bibliotecilor. Am vazut aproximativ 20 de biblioteci din Finlanda, tara recunoscuta pentru numarul acestor asezaminte. Acum avem un proiect de hotarare de Consiliu General prin care incercam sa atribuim 10 spatii pentru biblioteci. In curand, se va redeschide, complet informatizata, Biblioteca Municipala.