Premierul preia direct programul de 30 de miliarde de euro de absorbție a fondurilor europene

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a fost trecută din subordinea Ministerului Finanțelor în subordinea și coordonarea directă a primului-ministru, pentru monitorizarea absorbției fondurilor europene, prin ordonanță de urgență aprobată, miercuri, de Guvern. Directorul ACIS este Stefan Ciobanu (foto).

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, a precizat că “deocamdată” structura va fi condusă de către Cătălin Vătafu, consilier al premierului pe probleme externe și de atragere a fondurilor europene.

Sursa citată a mai arătat că șeful Guvernului a convocat pentru joi o întâlnire de lucru privind gestionarea fondurilor europene.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice îndeplinește rolul de coordonator național al asistenței în relația cu UE. În calitate de coordonator național al asistenței nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, ACIS are atribuții și responsabilități atât în ceea ce privește asistența financiară de pre-aderare, cât și în ceea ce privește coordonarea gestionării fondurilor structurale și de coeziune.

În scrisoarea de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional în luna noiembrie, Guvernul s-a angajat să acorde prioritate cofinanțării proiectelor UE atunci când lansează noi investiții, să prioritizeze actualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie susținute în principal acele investiții pentru care pot fi asigurate fonduri și să evalueze gradul de bancabilitate al proiectelor contractate de firme private.

Tot pentru un nivel mai mare de fonduri comunitare atrase, în scrisoarea convenită cu FMI este prevăzută trecerea Unității de Management al proiectelor UE de la Ministerul Finanțelor în subordinea directă a primului-ministru, concomitent cu întărirea autorității acestei structuri pentru a lua “măsurile necesare” în ministere în vederea accelerării absorbției fondurilor UE.
Șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks,, a declarat, în luna februarie, agenției MEDIAFAX, că viitorul acord al României cu Uniunea Europeană va include ținte privind atragerea fondurilor europene, precizând că acestea nu vor reprezenta și ținte în relația cu Fondul.

Directorul de țară pentru România al Comisiei Europene, Istvan Szekely, a declarat atunci că nu este neobișnuit ca o țară care a aderat de puțin timp la Uniunea Europeană să aibă o absorbție mică a fondurilor europene, însă a recunoscut că aceasta este printre cele mai mici din UE, probleme similare fiind înregistrate și în Bulgaria.

El a arătat că în România principalale probleme sunt legate de prioritizarea proiectelor de investiții publice, dar și de procesul de redactare a cererilor și implementarea acestora.
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a declarat, la finele lunii februarie, că România a atras până la finele anului trecut 1,9 miliarde euro din fondurile structurale puse la dispoziție de UE, cu excepția agriculturii, reprezentând doar 10% din totalul disponibil în programul 2007-2013.

“La jumãtatea perioadei (2007-2013, n.r.) plățile efectuate sunt la numai 10% din cele 20 miliarde euro, exclusiv agricultură, care pot fi atrase, de fapt, până la 31 decembrie 2015, pentru că există doi ani în care expiră termenul limită de depunere a facturilor”, a spus Drăgoi.

El a arătat că au fost depuse proiecte în valoare totală estimată de 40 miliarde euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte, estimate la 15 miliarde euro, și s-au semnat 5.000 de proiecte, de aproximativ 10 miliarde euro.