Premiul Nobel pentru Medicina 2003 a fost atribuit cercetatorilor Paul Lauterbur (Statele Unite) si Peter Mansfield (Marea Britanie), pentru descoperirile lor privind imageria prin rezonanta magnetica (IRM), transmite AFP.
Potrivit comunicatului Institutului Karolinska, care decerneaza premiul, cei doi cercetatori au facut descoperiri decisive privind vizualizarea anumitor structuri din organism cu ajutorul IRM. Descoperirile lor au dus la crearea camerei magnetice moderne si a tomografiei cu rezonanta magnetica, ceea ce reprezinta un mare pas inainte pentru medicina.
Metoda are la baza faptul ca nucleii atomilor supusi unui camp magnetic puternic se rotesc cu o frecventa care depinde de intensitatea campului magnetic. Cantitatea de energie a nucleilor poate fi marita prin absorbtia undelor radio de aceeasi frecventa (fenomen numit rezonanta). Atunci cand nucleii atomici revin la cantitatea de energie initiala, ei emit unde radio. Aceste descoperiri au fost rasplatite cu premiul Nobel pentru fizica in 1952.
In cursul deceniilor care au urmat, rezonanta magnetica a fost utilizata pentru studierea structurii chimice a unor substante. Laureatii Nobel de anul acesta au facut, la inceputul anilor ’70, descoperiri inovatoare care au permis aplicarea rezonantei magnetice in medicina.
Paul Lauterbur este nascut in 1929, in Ohio (Sua).Este doctor in chimie al Universitatii din Pittsburgh si profesor, din 1969, la aceasta universitate americana. Din 1985, a preluat conducerea laboratorului de rezonanta magnetica al Universitatii din Illinois.Lauterbur este membru al Academiei de Stiinte a SUA.
Peter Mansfield, nascut in 1933, a obtinut doctoratul in stiinte la Universitatea din Londra si este profesor emerit al Universitatii din Nottingham. Pasionat de zbor, este detinatorul unei licente de pilotaj pentru avioane mici si elicoptere.
Inmanarea oficiala a premiilor Nobel are loc in fiecare an, pe 10 decembrie.
In 2002, Premiul Nobel pentru Medicina a fost acordat britanicilor Sydney Brenner si John E. Sulston, si americanului H. Robert Horvitz, pentru descoperirile lor privind modalitatea in care genele regleaza cresterea organelor si programeaza moartea celulelor. Descoperirile lor au furnizat indicii asupra modului cum functioneaza multe boli, printre care SIDA si accidentele cerebrale.
Cercetatorul britanic Sydney Brenner 75 de ani), co-laureat al premiului Nobel pentru medicina in 2002, declara atunci, la Lisabona, ca intentioneaza sa descifreze genomul a 100.000 de persoane pana in 2020.
Ideea de a alege la intamplare 100.000 de persoane, de a le descifra genomul si de a le insoti de-a lungul vietii este una dintre modalitatile esentiale de a intelege cu adevarat viata, aprecia cercetatorul britanic.
“Stiinta seamana putin cu horoscopul, pentru ca prevede necunoscutul. Nu stim ca am inteles un lucru decat atunci cand reusim sa-l prevedem”, afirma el la prima conferinta de presa organizata dupa ce i s-a acordat premiul Nobel. Brenner aprecia ca trecerea de la “amalgamul de informatie” provenind de la genomul uman la cunoasterea acestuia este una dintre principalele probleme pe care ar dori sa le vada rezolvate in timpul vietii sale.