Presa scrisa cotidiana mondiala a avut un an bun in 2004, inregistrånd cresteri ale vånzarilor si veniturilor din publicitate, arata un studiu facut public de Asociatia Mondiala a Ziarelor (WAN) la congresul pe care l-a organizat saptamåna aceasta la Seul.
Cresterea globala a vÃ¥nzarilor de 2,1% in 2004, dupa ce in anul anterior scazusera, se explica insa prin cresterea puternica inregistrata pe piata asiatica si mai ales in India si China. Dimpotriva, au fost inregistrate regrese in Europa si Statele Unite, precizeaza acest raport privind “tendintele presei mondiale”, prezentat la cel de-al 58-lea congres mondial al WAN.
Pe de alta parte, cresterea cu 5,3% a veniturilor presei scrise din publicitate nu a compensat scaderile inregistrate in anii trecuti.
Sectorul detinut de ziare in publicitate s-a diminuat in 2004, ajungånd sa fie de 30,1%, fata de 30,5% in anul precedent si 36,1% in 1994, precizeaza raportul.
WAN, care a realizat acest studiu in 215 tari si teritorii, subliniaza de asemenea trei fenomene importante in 2004: cresterea numarului de ziare distribuite gratuit si neluate in calcul in statisticile vånzarilor, cresterea cu 32% a numarului de cititori ai editiilor electronice ale ziarelor si accelerarea trecerii la formatul compact sau tabloid, adoptat deja de 36% dintre ziare.
Vånzarile a 6.580 de cotidiene din lume au atins nivelul record de 395 de milioane de exemplare pe zi, avånd un public estimat la un miliard de cititori, potrivit WAN.
Daca in Asia s-a inregistrat o crestere de 4%, in America de Sud 6,3% si Africa 6%, in Europa a existat o scadere de 1,4%, America de Nord 0,2% si Australia-Oceania 1%. In Asia, cresterea a fost alimentata mai ales de India (8% in 2004, 14% in ultimii cinci ani) si China (3,7% anul trecut, 26,5% in ultimii cinci ani), in timp ce in Japonia vånzarile presei scrise au fost constante, dupa mai multi ani de scaderi.
In Europa, pietele principale s-au mentinut pe o panta descendenta si in 2004: Germania (-2,1% si -7,7% in cinci ani), Marea Britanie (-4,4% si -11,4% in ultimii cinci ani) si Franta (-1,3%, respectiv -5,8%). Progrese s-au inregistrat insa in Spania (1,3%), Italia (0,2%), Belgia (0,5%) si mai ales Polonia (15,2%).
La editia din acest an a Congresului Mondial al Ziarelor au participat peste 1.300 de editori, publisheri, jurnalisti, provenind din peste 80 de tari.
Singurele publicatii din Romånia reprezentate la acest Congres au fost cele editate de PubliMedia, compania de publishing a MediaPro.
Romånia, o piata atipica
In ceea ce priveste Romånia, la nivelul pietei totale, vånzarile vor ramåne comparabile cu anul precedent, estimeaza Aura Iordan, Business Analyst la World Association of Newspapers.
“Ca o tara in dezvoltare, ar fi fost de asteptat ca tirajele ziarelor sa creasca, asa cum se intÃ¥mpla in tarile emergente din Asia. RomÃ¥nia ramÃ¥ne o tara atipica, in care piata totala a ziarelor a scazut daca o consideram pe o perioada de un deceniu si in care ziarele vÃ¥ndute la 1.000 adulti – 61 – o situeaza in urma majoritatii tarilor din Europa de Est (Ungaria 216, Cehia 213, Slovenia 208, Polonia 134, Bulgaria 104)”, a explicat pentru ZF reprezentantul WAN.
Aura Iordan considera ca topul ziarelor romånesti va suferi modificari si in acest an, in conditiile in care Evenimentul zilei cauta formula care sa schimbe trendul ultimei perioade. Interesant e ce se va intåmpla pe piata ziarelor de calitate, unde, in afara de Evenimentul si Jurnalul, se lupta Adevarul, Cotidianul si Gåndul.
In plus, ziarele vor incerca sa mai creasca tarifele, dar vor cauta si sa-si diversifice oferta, pentru a-si putea creste veniturile: mai multe pagini color påna la full color, mai multe pagini de ziar in general.
“Cu cÃ¥teva exceptii, ziarele din RomÃ¥nia au destul de putine pagini si isi ating destul de repede limita de 25% publicitate. Cresterea publicitatii va obliga la ziare mai stufoase cu o oferta mai generoasa de suplimente. Ziarul Financiar a inceput de cÃ¥tiva ani aceasta strategie si acum o incearca pe alt target si Jurnalul National”, mai spune Aura Iordan.
In ceea ce priveste piata nationala de publicitate, aceasta va creste si anul acesta, dar nu cu 25-30%, ca anul trecut, cånd a fost influentata si de publicitatea electorala, mai estimeaza reprezentantul WAN.
Din cresterea acestui an (mai mica de 20% probabil) televiziunile de nisa par a lua cel mai mult, iar presa nu va creste mai mult de 10%.
Ziarele in Romånia sunt inca un foarte important mijloc de informare. In ciuda acestui fapt, daca televiziunile de nisa vor deveni insa tot mai populare si Internetul tot mai accesibil, e de asteptat ca si piata ziarelor sa mai scada.
“Pe piata magazinelor, numarul de titluri a crescut foarte mult datorita costului si riscului asociat mai mic. In ceea ce priveste ziarele, miscari spectaculoase se asteapta de la publisherii regionali puternici precum Axel Springer, care, incurajat de succesul fulminant din Polonia cu tabloidul Fakt, si-a exprimat interesul pentru intreaga regiune”, adauga Aura Iordan.
Potrivit directorului executiv al BRAT, Alin Alecu, in contextul actual, diversificarea pietei presei scrise va continua, in conditiile in care multi editori se pregatesc pentru eventualele infuzii de capital de dupa momentul aderarii.
“Produsele lor media, pentru a fi competitive si pe viitor, vor avea nevoie de investitii care sa le creasca valoarea: calitate mai buna a tiparului, imbunatatirea difuzarii, folosirea unor noi instrumente de marketing pentru atragerea cititorilor. In RomÃ¥nia nu s-a atins inca un maxim al dezvoltarii pietei presei scrise, iar evolutia va fi, cel putin pe termen scurt, pozitiva”, a declarat pentru ZF Alin Alecu.
Noile tehnologii ameninta presa traditionala
Principalele probleme discutate de participantii la editia de anul acesta a Congresului Mondial al Ziarelor au vizat mentinerea sau intarirea pozitiei presei scrise traditionale, in conditiile in care Internetul si noile tehnologii ii pun in pericol chiar existenta. La Seul s-a discutat despre fabricarea povestilor in fuga pentru audienta si senzational, imobilismul industriei ziarelor (lucrurile se schimba greu in domeniu, desi in jur totul se misca extrem de rapid), controversa ziarelor gratuite sau transformarea ziarelor in branduri transmedia, dupa algoritmul print-Internet-telefonie-televiziune-3G.
Ideea generala a fost ca industria este in criza din cauza asaltului multimedia, iar cuvÃ¥ntul-cheie este “inovatia”.
O alta tendinta in presa actuala este aceea ca stirile interesante au intåietate in dauna celor importante. In plus, tot ce inseamna mica publicitate merge din ziare spre Internet si telefonia mobila, astfel ca ziarele trebuie sa gaseasca alte modalitati pentru a face bani.
Zonele din care ziarele lupta sa atraga public sunt femeile si tinerii care se uita la televizor. Din acest motiv au aparut tot mai multe ziare gratuite, ca raspuns la nemultumirea “daca pentru stirile TV nu mi se cer bani, de ce as plati un ziar?”.