Discursul președintelui Traian Băsescu de miercuri-seară nu a fost poate tocmai ceea ce se aștepta de la șeful statului într-o situație tensionată. Președintele a reluat teme vechi, a insistat că au fost făcute reforme, dar care este realitatea. De ce percepția generală este că nu înaintăm. Iată mai jos principalele probleme ridicate de șeful statului în oglindă cu ce spun datele.
Ce a spus președintele
1. Evoluțiile interne din ultimii doi ani au suprapus peste criză și măsuri extrem de puternice de modernizare a statului. Practic, în același timp, coaliția aflată la putere, susținută de mine, a realizat două lucruri extrem de dificile: pe de o parte, lupta cu criza pe care cel mai greu a resimțit-o populația, iar pe de altă parte, procesele extrem de dificile de modernizare a țării. Și aș aminti: legi extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li se adresau, Codul penal, Codul comercial, Codul de procedură penală, codul de procedură comercială. (…) legea răspunderii magistraților, de asemenea, o lege dificilă și îndelung dezbătută, legea micii reforme, un alt obiectiv care a împins la dezbatere și uneori insatisfacție. Codul muncii, care a avut ca principală măsură flexibilizarea forței de muncă a fost, de asemenea, un moment în care societatea întreagă a fost afectată, în primul rând din îngrijorarea că ar putea fi mai rău. Aș aminti Legea educației, o lege care a împins către reformarea unui sistem extrem de mare și care nu a fost profund reformat niciodată de la revoluție încoace. (…)
2. Aș spune însă că suntem acolo unde trebuie pentru că, în primul rând, datorită eforturilor populației, România a ieșit din recesiune. Sper ca la mijlocul lunii februarie cifrele de la Statistică să confirme că am înregistrat o creștere economică în jurul a 2,5% din Produsul Intern Brut, ceea ce va fi una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană.
3. Marea problemă a populației este ce se întâmplă în continuare, iar eu vreau să le spun românilor că știu ce trebuie făcut. Va trebui ca, în continuare, într-un parteneriat cu Guvernul, să deschidem acest orizont de țară nouă pentru români, și cred eu că printre cele mai importante lucruri sunt revizuirea Constituției ca pilon de flexibilizare a statului și ca răspuns la votul românilor de la referendumul din 2009, noiembrie. (…) Avem nevoie și de o nouă lege electorală, o lege electorală care să le permită românilor să-i voteze pe cei mai buni și nu să aflăm că intră în Parlament oameni de pe locul doi, trei sau cinci de pe listele votate de români. Avem nevoie de un comportament modest și decent al politicienilor. (…)
4. Va trebui să continuăm lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale. Menționez separat evaziunea fiscală pentru că este un element extrem de important în realizarea veniturilor bugetului de stat. Va trebui să creăm locuri de muncă valorificând banii europeni prin crearea de întreprinderi mici și mijlocii și – de ce nu? – prin redeschiderea exploatărilor miniere care au devenit rentabile ca urmare a creșterii costului metalelor.
5. Una era acum 15 ani când s-au închis aceste exploatări (miniere) și cu totul altul este prețul metalelor în momentul de față pe piața internațională. De aceea trebuie să avem curaj să creăm locuri de muncă în minerit.
6. Aș face o mențiune specială: foarte mulți încearcă să stabilească ce e valoros, ce e important, ce nu e important; vreau să știți punctul de vedere al președintelui României, punct de vedere pe care mi l-am format și în discuțiile cu colegii din Consiliul European. Nu există lucru mai important astăzi, când prefigurăm o criză pe termen mediu și lung, decât crearea de locuri de muncă. Este singura modalitate de a crea condiții de viață rezonabile românilor și de a alimenta bugetul de stat cu veniturile necesare pentru a susține sănătatea, educația, armata, ordinea publică ș.a.m.d.
7. Absorbția fondurilor europene este o altă cheie și prioritate care ar trebui să fie în atenția oricărui demnitar al statului român. Avem nevoie de accelerarea programului de autostrăzi, avem nevoie de dezvoltarea agriculturii, avem nevoie de dezvoltarea turismului, avem nevoie de dezvoltarea unei industrii alimentare care să valorifice producția agricolă în mediul rural.
8. Va trebui revenit pe o altă platformă de încredere, pe o altă voce și, mai ales, cu eventualele modificări care trebuie făcute proiectului care a fost în tentativă de a intra în dezbatere publică. Avem nevoie de oameni politici credibili și acest lucru nu se poate face decât prin transparența cheltuielilor publice. Degeaba miniștrii vor anunța proiecte pe care le-au făcut dacă cetățenii nu vor putea accesa în orice zi site-ul ministerului pentru a vedea aprobările pentru cheltuirea oricărui leu. Numai așa Guvernul, politicienii de la nivel local, vor putea ieși de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice. Avem nevoie de eficientizarea regiilor autonome și avem nevoie de desființarea clientelismului politic la nivelul desemnărilor pe funcții la conducerea acestor regii, dar vreau să știți că acestea vor fi lucrurile pe care eu le voi susține în continuare, pentru că ele vor permite și crearea de locuri de muncă, vor permite și o redistribuire a resurselor către zonele sociale în care într-adevăr avem nevoie, și nu voi intra în treaba Executivului să spun care sunt acestea; cu certitudine ei le știu cel puțin la fel de bine ca mine.
9. În momentul de față nu se mai poate miza pe investițiile străine pentru crearea locurilor de muncă, cel puțin în Europa investițiile străine au scăzut foarte mult. De aceea, orientarea corectă a resurselor de investiții pe care le are anul acesta bugetul de stat este esențială pentru menținerea locurilor de muncă și creșterea numărului acestora. De altfel, dincolo de micile programe de susținere a companiilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, esența menținerii locurilor de muncă în România în 2010, 2011 și 2012 a fost în alocarea mare de bani pentru investiții pentru crearea de locuri de muncă.
10. Vă pot spune – doar o mențiune să fac – scurta mea prezentare unde suntem și ce avem de făcut nu este un program politic, sunt opiniile Președintelui României despre ce este de făcut, și în perioada următoare voi avea, voi încerca prin ieșiri publice să le explic.
Cum stăm de fapt
1. Toate legile amintite de președinte au fost adoptate în ultimii doi ani, dar dincolo de contestațiile pe fond, contestabilă a fost procedura prin care au fost asumate în majoritate – angajarea răspunderii Guvernului. Nici opoziția nu a cooperat, iar lipsa de consens a fos deplină și de aici clivajul. Dincolo de astea, este greu de cuantificat beneficiile Codului muncii, de pildă. Premierul Emil Boc s-a lăudat toată vara trecută cu noul Cod al muncii și raporta săptămânal numărul masiv de contracte de muncă nou semnate în baza noii legi pentru ca ulterior să se dovedească o diferență de câteva sute de mii între ce spunea și realitate: pentru că premierul menționa doar numărul de contracte noi semnate, dar nu și diferența dintre soldul inițial al contractelor de muncă și soldul final al perioadei. Altfel spus, era cum remarca ZF că se întâmpla, ca și cum premierul și-ar fi numărat banii câștigați, dar nu și pe cei cheltuiți. În privința legii educației, ea a fost dur criticată chiar de mediul academic, dar Guvernul a mers înainte cu modificarea unei legi care a fost schimbată de peste 100 de ori în ultimii 20 de ani, toate modificările fiind făcute în numele aceleiași reforme invocate acum de actualul șef al statului.
2. După doi ani de cădere brutală a economiei (peste 7% în 2009 și 1,3% în 2010) România a ieșit din recesiune la începutul anului trecut. Creșterea economică în 2011 a fost peste așteptări – peste 2%, grație unui an agricol de excepție. Este așadar greu de spus în ce măsură mulțumirile trebuie îndreptate către Guvern. Însă consumul (vânzările în comerțul cu amânuntul) au dat firave semne de revenire abia spre sfârșitul anului trecut, după ce s-au prăbușit cu peste 10% în 2009 și peste 5% în 2010.
3. Marea problemă a anului 2012 nu este modificarea Constituției, ci tot contextul economic. Dacă anul 2011 a fost unul peste așteptări pentru indicii macro, 2012 se anunță unul extrem de greu, din cauza situației din zona euro. Europa va reintra în recesiune, după cum arată toate prognozele. România va fi și ea lovită – va fi problema exporturilor care dacă se vor restrânge, vor lovi în creșterea economică prognozată în jurul valorii de 2%. Președintele spune că românii au ajutat prin sacrificiul lor ca țara să iasă din recesiune, dar lucrurile nu sunt definitiv tranșate În alte privințe, da, avem nevoie de oameni politici cinstiți, dar avem și legi pentru cei necinstiți. De ce nu se aplică acestea? Oamenii și companiile se uită cu îngrijorare la ce se întâmplă cu economia și cu locurile lor de muncă. Dacă principala țintă a lui 2012 este modificarea Constituției, înseamnă că prioritățile sunt răsturnate.
4. Lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale este o poveste extrem de veche. Trebuie continuată, iar președintele menționează în mod deosebit evaziunea fiscală care, combătută, aduce bani la buget. În raportările Finanțelor, încasările bugetare au crescut mai ales ca urmare a majorării TVA și este greu de urmărit ce bani a adus lupta împotriva evaziunii. Estimările Consiliului Fiscal (ultimele date din rapoartele Consiliului sunt din 2011, dar pentru 2009) menționau o evaziune pe toate componentele (TVA, CAS, impozit pe venit) de 9,1% din PIB (45 mld. lei).
5. Președintele a susținut încă de anul trecut ideea. Dar proiectul Roșia Montană sprijinit de președinte este unul dintre cele mai controversate aspecte ale dezbaterilor de anul trecut – președintelui i s-a reproșat că susține pe față un business privat.
6. Crearea de noi locuri de muncă este un subiect extrem de sensibil în condițiile în care în vremea crizei din economie au dispărut peste 440.000 de locuri de muncă. Cum stimulezi crearea de noi locuri de muncă? Prea puține facilități au fost acordate companiilor pentru a încuraja angajarea o soluție temporară este oferită de Codul muncii (angajarea cu contract pe durată determinată). O soluție robustă cum ar fi diminuarea impozitării muncii, foarte ridicată, a fost promisă, examinată și răsexaminată în ultimii doi ani, dar nimic nu s-a întâmplat pe această zonă. Nici în 2012 lucrurile nu par că se vor mișca pe această zonă.
7. Într-adevăr, absorbția fondurilor este o cheie. Anul trecut a fost înființat Ministerul Afacerilor Europene, care are ambiția să aducă în România șase miliarde de euro fonduri nerambursabile în 2012. Dar anul trecut au intrat doar ceva mai mult de 500 mil euro, iar în toți anii de la aderare rata de rambursare a fost de 1 mld. euro. Programul de autostrăzi de care vorbește președintele suferă cel mai mult. Transporturile vor să ia anul acesta 2 mld. euro, dar au luat în toți anii de la aderare ceva mai mult de 150 mil euro.
8. Ziarul Financiar a cerut în 2010 și a obținut publicarea pe site-urile ministerelor a salariilor angajaților. În 2011 a cerut alte cinci măsuri de transparență: înființarea unui registru al instituțiilor publice din România, cu alocarea pentru fiecare a unui cod unic de identificare, la fel ca în cazul societăților comerciale; obligarea fiecărei instituții publice să dețină un site propriu, unde să publice o serie de date comune obligatorii care să poată fi agregate și comparate; publicarea pe site-urile fiecărei instituții a numelui, funcției și CV-ului fiecărui angajat din instituție într-un format standard, care să poată fi agregat la nivelul întregii administrații; publicarea pe site-ul fiecărei instituții publice a tuturor plăților făcute, în detaliu; rapoarte trimestriale ale fiecărei instituții care lucrează cu bani publici. Dacă o parte dintre acestea ar fi puse în practică, am putea vorbi de transparență. În privința “clientelismului politic” în companiile de stat ce să mai spunem? Chiar săptămâna trecută, ministrul economiei l-a numit în fruntea Transelectrica, transportatorul național de energie cu afaceri anuale de 600 mil. euro, pe un consilier personal de-al premierului. Un necunoscut, retras mai apoi, la câteva zile, în urma scandalului din presă.
9. Investițiile străine s-au prăbușit la finele anului trecut cu peste 40%, iar observația președintelui este corectă, trebuie să fim sceptici că lucrurile vor fi reparate rapid. Guvernul și-a propus anul acesta să cheltuiescă pe investiții în jur de 36 mld. lei. Dar multe dintre aceste cheltuieli sunt prevăzute a fi făcute cu bani nerambursabili de la UE, lucru care introduce, dintr-odată, un grad de necunoscut în angrenajul intențiilor pentru că, până la proba contrarie, instituțiile statului nu au arătat că sunt capabile să absoarbă acești bani.
10. Una dintre marile erori ale administrației a fost în acești ani lipsa de comunicare. Legi adoptate fără să fie negociate cu partenerii sociali și fără să fie explicate au tensionat climatul social. Oamenii au cerut răspunsuri și nu li s-au dat. Atotputernica criză a fost paravanul perfect care a camuflat și deciziile proaste și aroganța decidenților.