Situatia de la varful uneia dintre cele mai mari institutii financiar-bancare din Romania, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), a devenit extrem de confuza, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute si presedintele acesteia – Ion Ghica – si-a inaintat demisia.
Acesta ii urmeaza la foarte putin timp pe doi dintre cei trei vicepresedinti ai CEC, care au parasit si ei institutia, preferand pozitii mai bune.
Astfel, pentru prima data in evolutia sistemului bancar romanesc, conducerea executiva a unei banci este formata dintr-un singur membru, in cazul CEC acesta fiind vicepresedintele Niculae Balan.
“Saptamana trecuta am solicitat eliberarea din functie. Nu pot sa expun motivele care au stat la baza deciziei mele. Ceea ce pot sa spun deocamdata este insa ca nu voi pleca in alta parte (n.r.- in conducerea altei banci)”, a declarat pentru Ziarul Financiar Ion Ghica, presedintele CEC. El a intrat in concediu pentru o saptamana, timp in care asteapta ca autoritatile sa ia o decizie.
Ion Ghica si-a inaintat demisia Ministrului de Finante, Mihai Tanasescu, acesta urmand sa-l informeze pe premierul Adrian Nastase despre situatia de la CEC. Statul, reprezentat prin Ministerul Finantelor, este unicul actionar al CEC.
Numirea conducerii executive a CEC (presedinte si vicepresedinti) apartine primului ministru. Ceilalti membrii ai Consiliului de Administratie sunt numiti de Ministerul Finantelor.
Dealtfel, inainte ca si Ion Ghica sa-si dea demisia CEC avea de o luna conducerea incompleta. Consecinta : nu se puteau lua decizii intrucat nu exista numarul de membri impus de statutul de functionare.
Inca de atunci, Banca Nationala a Romaniei a trimis o scrisoare oficialilor ministerului de finante prin care a avertizat ca CEC ar putea fi penalizata deoarece nu are conducere executiva.
Desi CEC atrage cel mai mare volum de depuneri din partea populatiei, in special de la oameni cu venituri reduse, autoritatile, indiferent care au fost ele, au fost indiferente de ceea ce se petrece cu adevarat acolo. Pana anul trecut conducerile au fost numite pe criterii politice .
Astfel a fost posibil ca CEC sa intre in afaceri cu FNI sau Banca Dacia Felix, Creditbank sau Banca Albina, ceea ce a daunat din punct de vedere al reputatiei , dar si financiar.
CEC : doua secole de istorie isi cauta prezentul
Cu toate ca CEC ar trebui sa se afle in prezent in plin proces de restructurare, pe fondul incertitudinii care planeaza in jurul acestei institutii, acest proces este practic stopat.
Potrivit unor surse autorizate, desi termenul limita pana la care auditul si recomandarile privind restructurarea institutiei – efectuate de o echipa a grupului financiar olandez ING Barings – este noiembrie, lucrurile nu sunt nici pe departe aproape de final.
Studiul de fezabilitate si auditul CEC au fost facute din fonduri Pahre, Uniunea Europeana alocand pentru acest proiect in jur de doua milioane de euro, mare parte a banilor urmand a fi varsati la finalizarea intregului proiect.
“Desi cei de la ING si-au facut treaba si este normal sa-si primeasca onorariul, este foarte posibil ca Uniunea Europeana sa conditioneze plata finala de rezultatele acestui proiect (implementarea efectiva-nr.r). ai cum acestea sunt practic inexistente vom mai vorbi”, au declarat surse oficiale.
Potrivit primelor analize ale ING, dar si declaratiilor guvernatorului Bancii Nationale a Romanei, Mugur Isarescu, CEC-ul va deveni cel mai probabil banca comerciala. In acest caz deponentii nu vor mai beneficia de garantia integrala a depunerilor asa cum se intampla in prezent.
CEC este una dintre cele mai vechi institutii financiare din Romania, beneficiind de una dintre cele mai bune reputatii. Anul trecut, CEC-ul a fost implicat in scandalul FNI ceea ce a condus la o diminuare a credibilitatii institutiei.
In plin scandal FNI, Ion Ghica , fost presedinte al cele mai mari banci de pe piata romaneasca, Banca Comerciala Romana, a fost pus peste noapte presedinte al CEC in incercarea de a rezolva situatia creata prin implicarea in caderea FNI.
Cu toate ca a cerut de mai multe ori sa plece, considerand ca si-a indeplinit misiunea pentru care a fost adus, autoritatile nu au gasit un inlocuitor pentru Ghica. Toti cei interesati vroiau sa vina la CEC doar dupa ce se rezolvau problemele cu FNI si insitutia era curata.
Profitul creste nominal, dar scade real
Pe primele sase luni ale acestui an CEC a inregistrat un profit brut de 604 miliarde de lei, in crestere cu 15,64% fata de perioada similara a anului precedent, insa in termeni reali, daca se ia in calcul evolutia cursului leu/dolar, profitul brut a scazut de la 24,45 milioane de dolari pe primele sase luni din 2000, la 20,71 milioane de dolari anul acesta.
Veniturile totale au crescut in termeni nominali cu 10,22%, de la 4.333,9 miliarde de lei, la 4.776,8 miliarde de lei. In termeni reali, veniturile totale au scazut cu aproape 25%, respectiv de la 202, 9 milioane de dolari, la 163,8 milioane de dolari.
Totalul activelor bilantiere ale CEC se situau la sfarsitul lui iunie la 26.728 miliarde de lei (916 milioane de dolari). In termeni nominali – in lei, cresterea fata de 30 iunie 2000 este de 32,8%. Soldul plasamentelor CEC se ridica la 22.878,7 miliarde de lei, adica 784 milioane de dolari.
La sfarsitul lunii iunie 2001, soldul depunerilor persoanelor fizice la CEC se ridica la 19.795,7 miliarde de lei (678,8 milioane de dolari), in timp ce soldul persoanelor juridice era de 1.291,7 miliarde de lei (44,2 milioane de dolari).
CEC este concurat tot mai puternic pe piata de retail, pe care o controla inainte de 1989, atat de celelalte banci romanesti ( privatizate intre timp sau cu bani mai multi), dar si de banci straine care au decis in ultima vreme sa intre pe piata romaneasca. Mai mult, odata cu scandalul FNI, micii depunatori, care constituiau “fidelii” institutiei, au inceput sa se orienteze catre alte banci.