Seful Curtii de Conturi Dan Drosu Saguna nu este de acord cu noile atributii pe care institutia ar urma sa le primeasca dupa intrarea in vigoare a unei noi legi, desi majoritatea parlamentarilor din comisiile de buget-finante si chiar un raport al unei comisii de monitorizare venite de la Bruxelles sunt favorabili noilor reglementari.
Mai multi parlamentari sustin ca Saguna se opune noilor reglementari, pentru ca, in urma aplicarii lor, ar urma
sa-si piarda pozitia pe care o detine, intrucat are doar pregatire juridica si nu economica, asa cum cere noua lege. Presedintele Curtii de Conturi neaga acest lucru si spune ca se opune doar pentru ca noile reglementari ar urma sa transforme institutia intr-una cu rol decorativ, intrucat i se vor lua atributiile de control.
Potrivit noii legi care se afla in dezbaterea Parlamentului de peste un an, Curtea de Conturi ar urma sa fie institutia suprema de audit – care efectueaza auditul financiar extern al institutiilor statului, dar si auditul de performanta. Este o prerogativa care va schimba fundamental filosofia de functionare a institutiei. In disputa, de un an de zile, este termenul de “audit” (consacrat in viitoarea lege drept activitate principala a institutiei) opus celui de “control” (din legea in vigoare) – desi, lingvistic, termenii nu sunt diferiti.
Insa, in practica, acest lucru va aduce multe schimbari. Este vorba, in primul rand, de faptul ca activitatea Curtii va fi aceea de a constata si nu de a-si trimite, aproape automat, rapoartele in instanta.
Auditul ar urma sa fie valorificat prin recomandari, spune Ovidiu Ispir, consilier de conturi la Curtea de Conturi. Asadar, observatiile Curtii ar urma sa fie transmise institutiilor auditate, daca nu exista suspiciuni ca s-ar fi intamplat lucruri care intra in sfera penalului, caz in care sunt sesizate organele penale.
De altfel, noile norme vin in continuarea unor modificari legislative. Prin Constitutia din 2003, Curtii i-a fost luata atributia jurisdictionala. Pana atunci, Curtea avea o sectie jurdidictionala care “judeca” litigiile in urma intocmirii rapoartelor de control. Rezolvarea litigiilor, potrivit noilor norme, sunt acum de competenta instantelor ordinare.
Desi sectia jurisdictionala a fost trecuta, asadar, la instante, in randul consiliului Curtii de Conturi exista inca cinci consilieri de conturi, carora li se alatura si presedintele institutiei care faceau parte din sectia jurisdictionala, avand pregatire juridica. In noua lege, pregatirea economica este obligatorie pentru consilierii de conturi, caz in care cei cu studii juridice, cum este si presedintele Saguna, s-ar putea vedea obligati sa plece. O astfel de opinie este impartasita de unii parlamentari, de pilda de presedintele Comisiei de buget-finante din Senat Varujan Vosganian, care spun ca legea Curtii, modificata in urma aparitiei noii Constitutii, ii protejeaza pe consilierii de conturi (spune ca mandatul lor nu poate fi intrerupt) doar daca ei au obiect de activitate. Nu ar fi, asadar, cazul consilierilor cu pregatire juridica, deci si a presedintelui Saguna, intrucat sectia jurisdictionala a fost desfiintata. Insa, potrivit altor opinii, ei nu pot fi schimbati, intrucat au fost numiti, in 2002, pe un mandat de sase ani, drept urmare mandatul lor expira in 2008. Dan Radu Rusanu, membru in Comisia de buget-finante din Camera, spune ca aici legislatia este ambigua.
Insa dincolo de aceste dispute care privesc persoanele, alte modificari propuse de noua legislatie sunt mai importante. Este in primul rand vorba despre faptul ca institutia nu va mai realiza asa-numitele “descarcari de gestiune”, adica nu va mai “absolvi” sau “infunda” automat institutiile auditate.
O operatiune de audit a Curtii ar urma sa se incheie cu o “opinie” asupra modului de cheltuire de catre institutie a banilor publici sau a banilor din fonduri europene. Daca sunt intrunite elemente infractionale, Curtea sesizeaza organele penale, daca nu transmite institutiei auditate observatiile sale, urmarind ca problemele sa fie remediate de aceasta.
“Dupa intrarea in vigoare a legii, Curtea nu va mai efectua descarcari de gestiune, adica opinia asupra modului de cheltuire a banilor nu va mai fi favorabila sau defavorabila. Cand fac un control la o prefectura, de pilda, raportul de audit poate avea o opinie cu rezerva, ceea ce inseamna ca pe un anumit domeniu, sa spunem pe cel al cheltuirii unor anumite fonduri, am obiectii. Descarcarea de gestiune trebuie sa o faca consiliul local, cel care a aprobat fondurile”, spune Dan Radu Rusanu.
Termenul de audit, atunci cand vine vorba de curtile de conturi, este intalnit in intreaga legislatie din Uniunea Europeana, spune Ovidiu Ispir, consilier de conturi la Curtea de Conturi, drept urmare, adauga el, Romania trebuie sa se alinieze la aceste practici. Insa presedintele Curtii nu este de aceeasi parere. El spune ca noile reglementari lipsesc Curtea de acele instrumente de “valorificare juridica” a controalelor Curtii. Chiar daca, admite el, termenul de audit este partial sinonim cu cel de control, folosirea lui va transforma Curtea intr-o institutie cu rol decorativ care “va bifa din cand in cand” cate ceva, intrucat “auditul se valorifica prin recomandari”. El spune ca cel putin 1.000 de dosare cu care “se lauda” acum DNA sunt construite pe observatiile Curtii de Conturi, drept urmare functia de control cu tot ce presupunea ea trebuia mentinuta.
Insa opinia sa este contrazisa nu doar de parlamentarii din comisiile de specialitate, ci si de un raport al unei misiuni de monitorizare europene, care sustine ca, desi in ultima vreme lucrurile au evoluat in bine, modul in care este organizata institutia tine de un model arhaic. Comisia SIGMA recomanda transformarea Curtii intr-o institutie care sa se ocupe strict de auditarea institutiilor care cheltuiesc banul public.
Noua lege a Curtii de Conturi se afla in dezbaterea Parlamentului de mai bine de un an. In toamna trecuta ea a trecut de Camera Deputatilor prin aprobare tacita, iar de atunci se afla in dezbaterea Senatului. In martie a ajuns in plenul Senatului, care este camera decizionala, dar a fost reintoarsa la comisiile de specialitate. La finele saptamanii trecute a fost rediscutata in Comisia de buget-finante, urmand, probabil, ca in aceasta saptamana sa fie reintrodusa in sedinta plenului.
In raportul Comisiei Europene, domeniul Curtii a fost notat cu stegulet galben. Potrivit secretarului de stat in Ministerul Integrarii Europene Leonard Orban, domeniul risca sa ramana asa si in raportul din luna mai, daca legea nu este rapid adoptata.