Potrivit producătorilor, România a exportat deja 1,2 mil. tone
de grâu din cele 5,7 milioane, cât s-a produs anul acesta în
România – ceea ce înseamnă că, la prețul mediu de 170 euro/tona pe
piețele internaționale, exportatorii au obținut peste 200 mil.
euro. Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova Agro Pan și
unul dintre cei mai mari producători de grâu din România, spune
însă că grâul exportat este în cea mai mare parte furajer sau cel
puțin așa apare în acte, grâu care se tranzacționează la prețul de
120-130 de euro tona.
Programul “Primul siloz” este neatractiv în acest an, spune
ministrul agriculturii, Mihail Dumitru: “Programul este în
derulare, se desfășoară, dar în anii în care prețul la produsele
agricole este foarte ridicat nu este un program atractiv”. Nu
funcționează în 2010, dar a funcționat vreodată programul “Primul
siloz”? Marii producători spun că da, micii producători că nu.
Fermierii mai mici spun că, pentru ei, programul nu a funcționat
nicio clipă în varianta propusă de autorități. “Noi am depus
documentele pentru licențierea depozitului pentru că am crezut că
va funcționa acest program, însă nu am depozitat nimic. Am prestat
servicii, dar în regim normal, niciun fermier nu a solicitat
certificatul de garantare întrucât fiecare știa că banca solicită
ulterior alte garanții și dobânzi foarte mari”, a declarat Mariana
Frățilă, contabil-șef în cadrul companiei Carmen-Ana Internațional
din Brașov, care a licențiat un depozit de 10.000 de tone în
decembrie 2010. Programul “Primul siloz” a fost una dintre măsurile
anticriză adoptate de guvern anului trecut, deși a fost departe de
a avea succesul programului “Prima casă”.
În esență, el prevede că un producător își poate însiloza producția
în silozuri autorizate de Ministerul Agriculturii până când prețul
unui produs, grâul de pildă, atinge un preț suficient de bun pentru
a fi atractiv. Producătorul primește, în schimb, un bon de depozit
cu care poate merge la o bancă care a admis să intre în acest
program și se poate împrumuta pentru a-și continua lucrările
agricole până când își va vinde producția la prețul pe care îl
consideră bun.
Numai că, din cauza secetei cumplite din Rusia (care are 9% din
producția mondială de grâu) și Ucraina prețul grâului a crescut la
începutul lui august cu peste 60% pe piețele de externe. Rusia a
interzis exporturile de grâu, iar prețul a ajuns, în doar două
luni, la 200 de euro tona.
“Nu știm încă dacă prețul ridicat al grâului influențat de seceta
din Rusia și Ucraina va fi de lungă durată. Dar, oricum, România a
exportat până acum 1,2 mil. tone de grâu”, spune Ștefan Poenaru,
proprietarul Agrofam Holding din Fetești, companie cu afaceri de 25
de milioane de euro în agricultură.
În ciuda prognozelor pesimiste cauzate de inundațiile din această
vară, datele Ministerului Agriculturii arată că în România au fost
recoltate în acest an, 5,7 mil. tone de grâu, adică cu aproape 10%
mai mult decât anul trecut.
“Anul acesta, în mod excepțional și conjunctural prețul grâului a
crescut cel mai mult din ultimii doi ani, s-a dublat în câteva
săptămâni, astfel încât nu mai este atractiv să așezi grâul într-un
depozit pentru că-l poți vinde la o valoare foarte bună”, susține
ministrul agriculturii.
Numai că programul “Primul siloz” este destinat întregii producții
agricole, nu doar grâului. “Primul siloz va fi o oportunitate în
primul rând pentru floarea- soarelui și pentru porumb. Se poate
întâmpla ca anul trecut când prețul la floarea-soarelui s-a dublat
din vară până în decembrie”, spune Ștefan Poenaru.
De la inaugurarea programului, fermierii au strâns două recolte,
însă puțini dintre producătorii mici sunt aceia care au apelat la
Primul siloz, cei mai mulți având propriile depozite licențiate.
Marii producători agricoli, ca Adrian Porumboiu, Mihai Anghel,
Ștefan Poienaru, au depozitat producția în propriile silozuri,
având posibilitatea obținerii certificatelor de garantare cu
ajutorul cărora să obțină credite pentru producție.
“Programul nu va fi funcțional pentru că presupune o etapă greoaie
de creditare. După ce a ridicat certificatul de garantare de la
mine, fermierul vede că lucrurile se complică. Banca are nevoie de
garanții, dar răspunsul de la Fondul de Garantare al Creditului
Agricol durează câteva săptămâni”, spune Marcel Corbu, unul dintre
administratorii Cereal NV Constanța, companie care a acreditat un
depozit de 20.000 de tone. Corbu spune că programul a fost
nefuncțional din cauză că în primul an a fost lansat foarte târziu,
spre sfârșitul campaniei de recoltare, când 70% din producție se
vânduse deja, iar anul acesta prețul grâului a crescut. Asta i-a
determinat pe agricultori să vândă grâul direct cu 150 – 200 de
euro pe tonă. Ministerul agriculturii a autorizat spații de
depozitare pentru aproximativ 14 mil. tone – 6,5 mil. tone în
silozuri și 7,5 în magazii.
Eveniment
Prețul grâului îngroapă "Primul siloz", dar aduce 200 mil. euro în buzunarele producătorilor
Prețul ridicat al grâului în 2010 a îngropat anul acesta una dintre principalele măsuri anticriză din 2009, „Primul siloz“ - cel puțin așa susține ministrul agriculturii, Mihail Dumitru. Producătorii nu doresc, spune el, să-și depoziteze grâul și preferă să-l vândă la prețuri care ating și 200 de euro pe tonă.