Potrivit producătorilor, România a exportat deja 1,2 mil. tone de grâu din cele 5,7 milioane, cât s-a produs anul acesta în România – ceea ce înseamnă că, la prețul mediu de 170 euro/tona pe piețele internaționale, exportatorii au obținut peste 200 mil. euro. Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova Agro Pan și unul dintre cei mai mari producători de grâu din România, spune însă că grâul exportat este în cea mai mare parte furajer sau cel puțin așa apare în acte, grâu care se tranzacționează la prețul de 120-130 de euro tona.
Programul “Primul siloz” este neatractiv în acest an, spune ministrul agriculturii, Mihail Dumitru: “Programul este în derulare, se desfășoară, dar în anii în care prețul la produsele agricole este foarte ridicat nu este un program atractiv”. Nu funcționează în 2010, dar a funcționat vreodată programul “Primul siloz”? Marii producători spun că da, micii producători că nu. Fermierii mai mici spun că, pentru ei, programul nu a funcționat nicio clipă în varianta propusă de autorități. “Noi am depus documentele pentru licențierea depozitului pentru că am crezut că va funcționa acest program, însă nu am depozitat nimic. Am prestat servicii, dar în regim normal, niciun fermier nu a solicitat certificatul de garantare întrucât fiecare știa că banca solicită ulterior alte garanții și dobânzi foarte mari”, a declarat Mariana Frățilă, contabil-șef în cadrul companiei Carmen-Ana Interna­țional din Brașov, care a licențiat un depozit de 10.000 de tone în decembrie 2010. Programul “Primul siloz” a fost una dintre măsurile anticriză adoptate de guvern anului trecut, deși a fost departe de a avea succesul programului “Prima casă”.
În esență, el prevede că un producător își poate însiloza producția în silozuri autorizate de Ministerul Agriculturii până când prețul unui produs, grâul de pildă, atinge un preț suficient de bun pentru a fi atractiv. Producătorul primește, în schimb, un bon de depozit cu care poate merge la o bancă care a admis să intre în acest program și se poate împrumuta pentru a-și continua lucrările agricole până când își va vinde producția la prețul pe care îl consideră bun.
Numai că, din cauza secetei cumplite din Rusia (care are 9% din producția mondială de grâu) și Ucraina prețul grâului a crescut la începutul lui august cu peste 60% pe piețele de externe. Rusia a interzis exporturile de grâu, iar prețul a ajuns, în doar două luni, la 200 de euro tona.
“Nu știm încă dacă prețul ridicat al grâului influențat de seceta din Rusia și Ucraina va fi de lungă durată. Dar, oricum, România a exportat până acum 1,2 mil. tone de grâu”, spune Ștefan Poenaru, proprietarul Agrofam Holding din Fetești, companie cu afaceri de 25 de milioane de euro în agricultură.
În ciuda prognozelor pesimiste cauzate de inundațiile din această vară, datele Ministerului Agriculturii arată că în România au fost recoltate în acest an, 5,7 mil. tone de grâu, adică cu aproape 10% mai mult decât anul trecut.
“Anul acesta, în mod excepțional și conjunctural prețul grâului a crescut cel mai mult din ultimii doi ani, s-a dublat în câteva săptămâni, astfel încât nu mai este atractiv să așezi grâul într-un depozit pentru că-l poți vinde la o valoare foarte bună”, susține ministrul agriculturii.
Numai că programul “Primul siloz” este destinat întregii producții agricole, nu doar grâului. “Primul siloz va fi o oportunitate în primul rând pentru floarea- soarelui și pentru porumb. Se poate întâmpla ca anul trecut când prețul la floarea-soarelui s-a dublat din vară până în decembrie”, spune Ștefan Poenaru.
De la inaugurarea programului, fermierii au strâns două recolte, însă puțini dintre producătorii mici sunt aceia care au apelat la Primul siloz, cei mai mulți având propriile depozite licențiate. Marii producători agricoli, ca Adrian Porumboiu, Mihai Anghel, Ștefan Poienaru, au depozitat producția în propriile silozuri, având posibilitatea obținerii certificatelor de garantare cu ajutorul cărora să obțină credite pentru producție.
“Programul nu va fi funcțional pentru că presupune o etapă greoaie de creditare. După ce a ridicat certificatul de garantare de la mine, fermierul vede că lucrurile se complică. Banca are nevoie de garanții, dar răspunsul de la Fondul de Garantare al Creditului Agri­col durează câteva săptămâni”, spune Marcel Corbu, unul dintre administratorii Cereal NV Constanța, companie care a acreditat un depozit de 20.000 de tone. Corbu spune că programul a fost nefuncțional din cauză că în primul an a fost lansat foarte târziu, spre sfârșitul campaniei de recoltare, când 70% din producție se vânduse deja, iar anul acesta prețul grâului a crescut. Asta i-a determinat pe agricultori să vândă grâul direct cu 150 – 200 de euro pe tonă. Ministerul agriculturii a autorizat spații de depozitare pentru aproximativ 14 mil. tone – 6,5 mil. tone în silozuri și 7,5 în magazii.