Jean-Marc Ayrault, prim-ministrul Franței, face o vizită în România între 11 și 12 iulie, vizita sa intervenind la cinci luni după cea făcută de premierul Victor Ponta la Paris.
Sosirea șefului guvernului francez se petrece pe un aparent curent de dezgheț după câțiva ani de tensiuni între București și Paris care a blocat, alături de alte state din UE, aderarea României la Spațiul Schengen.
După venirea la putere a stângii franceze și după instalarea la București a unui nou guvern, tot de stânga, relațiile ar putea intra pe un curs normal. Dar nimic nu este sigur pentru că ele nu au fost bune în ultimii doi-trei ani, deși în ambele țări erau guverne de dreapta.
Președintele Traian Băsescu și fostul șef al statului francez Nicolas Sarkozy nu s-au înțeles deloc, iar parteneriatul strategic semnat de Sarkozy la București în 2008 a rămas literă moartă. Vizita lui Ponta la Paris a avut ca scop declarat chiar revigorarea acestui parteneriat strategic.
Cu un stoc al investițiilor în România de 5 mld. euro, Franța se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini. Este a treia destinație pentru exporturile noastre (al cincilea partener la importuri). Iar de când exporturile Dacia (companie a francezilor de la Renault) au explodat, balanța comercială a Bucureștiului a devenit excedentară în relația cu Parisul.
În vremea în care relațiile politice s-au tensionat, unele afaceri ale companiilor franceze din România au avut de suferit – deși niciodată relația de cauzalitate nu a fost evidentă, ci doar sugerată, mai ales de partea franceză.
Companiei Colas i-a fost reziliat un contract pentru construirea unei părți din autostrada spre mare. Planurile gigantului Vinci în România au eșuat în 2010 după ce consorțiul Vinci – Akor a denunțat unilateral contractul pentru realizarea autostrăzii Comarnic – Brașov (55 km) cu o valoare de construire, la acea vreme, de 1,9 miliarde de euro. Câteva luni mai târziu, Gas de France s-a retras din contractul de 4 mld. euro de construire a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă (deținea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul).
Cam în aceeași vreme, compania franceză Areva (industrie nucleară) viza să construiască cea de-a doua centrală nucleară în România, pentru ca mai apoi să se mulțumească să ofere tehnologie pentru reactoarele 3 și 4 ale primei centrale. Băsescu a spus „nu“ ofertei sugerate de Sarkozy ca România să cumpere tehnologie franceză în domeniul nuclear. Prețul politic a fost că România nu a mai avut un sprijin puternic în cadrul UE.
În ciuda relațiilor mai reci, alte companii franceze și-au continuat investițiile în România – peste 600 mil. euro între 2010 și 2011.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2013