Iñaki Berroeta, șeful filialei din România a operatorului britanic de telecomunicații Vodafone, nu mai are de la începutul acestei luni un birou tradițional de CEO. La fel și restul executivilor din echipa de management. Toți lucrează, asemenea celor peste 500 de angajați din sediul central din capitală al companiei, într-un spațiu deschis, oriunde găsesc un loc disponibil, o mișcare nu doar îndrăzneață, dar neobișnuită și poate chiar nemaiîntâlnită în rândul marilor companii românești sau multinaționale unde organigrama foarte bine definită și scara ierarhică se reflectă inclusiv în dimensiunea birourilor unde lucrează fiecare executiv.
ESTE ȘTIUT CĂ ELEMENTE PRECUM ATMOSFERA DIN BIROU SAU DESIGNUL SPAȚIULUI DE LUCRU SE REFLECTĂ ASUPRA PRODUCTIVITĂȚII ANGAJAȚILOR, lucru dovedit de-a lungul timpului prin numeroase studii. Ce determină însă o companie să schimbe complet modul de lucru, să decoreze birourile mai degrabă asemenea unei cafenele boeme unde merg doar oameni de afaceri sau să renunțe la birourile personale și să lase angajații să lucreze de oriunde?
O posibilă explicație se găsește în clădirea de birouri din piața Charles de Gaulle din Capitală, unde își are sediul central Vodafone România și unde câteva etaje fac notă discordantă cu toate celelalte. Încă din lifturile din sticlă de unde pot fi observați majoritatea angajaților din întreaga clădire se disting petele de culoare dintre etajele 9 și 12, care contrastează puternic monocromia și banalul specific de obicei marilor companii.
Din afară nu seamănă prea mult cu un birou, ci mai degrabă cu o cafenea elegantă și totodată boemă, cu mobilier modern și colorat, dar laptopurile și oamenii îmbrăcați destul de formal trădează adevărata utilitate a celor patru etaje. Dinăuntru nici atât – designul este inedit, atmosfera este curios de relaxată, iar câteva mese rotunde sunt ocupate de grupuri restrânse de oameni care discută deasupra vreunui laptop.Un alt lucru care se remarcă încă de la bun început este absența pereților despărțitori, cu foarte mici excepții, dar și a birourilor ocupate în mod tradițional de executivi. Singurele spații de lucru închise au rămas sălile de ședințe, în medie câte cinci pe fiecare etaj, decorate și personalizate în funcție de o anumită tematică, așa cum este sala România, pe pereții căreia se află agățate vase de lut și care are în mijloc, în locul tradiționalei mese rotunde, câțiva bușteni.