Ultima formă a proiectului de lege prin care să fie reduse schemele de sprijin pentru energia verde prevede o reducere de la două certificate verzi la eoliene la 1 sau 1,5, de la 3 certificate la 1,4 pentru microhidrocentrale, de la 6 la 3,5 pentru centrale fotovoltaice și de la 2 certificate la 1,6 pentru biomasă.

De asemenea, proiectul prevede ca nivelul maxim acceptat pe piață de tranzacționare a certificatelor verzi să fie 30 de euro/MW, față de 55 de euro/ MW în prezent și păstrarea minimului garantat la 27 de euro/MW.

În plus, se va introduce o limitare la nivel național a numărului maxim de MW produși din energie verde la 3.500 MW.

O altă deosebire față de situația din prezent este că se va cere o garanție financiară pentru proiecte. Noua schemă ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Proiectul prevede, în forma actuală, că nu se aplică retroactiv, dar cel mai probabil limita de preț pentru certificatele verzi se va aplica și pentru proiectele deja începute. Miza este uriașă pentru că sunt investiții de sute de milioane de euro în acest sector al energiei verzi atât în funcțiune, cât și în derulare. Consultanți, bancheri, avocați sunt foarte interesați de aceste limite, pe lângă companiile de energie propriu- zise.

Un alt subiect de discuție în prima zi a ZF Power Summit ’13 a fost legat de potențialul energetic deosebit al României și poziția favorabilă în comparație cu alte state din Europa. Șefii de multinaționale prezenți la eveniment, în frunte cu Mariana Gheorghe, directorul Petrom, au subliniat însă că sectorul energetic național are nevoie de investiții imense, arătând de asemenea că este nevoie de stabilitate legislativă.

În prima zi a ZF Power Summit ’13 au fost prezenți 16 directori de multinaționale, antreprenori din energie, consultanți și oficiali din Guvern.

Principalele declarații din prima zi a ZF Power Summit ’13

  • Mircea Meteș, inginer-șef, Departamentul de tranzacții energie electrică, Nuclearelectrica

La tranzacționare, consumatorii trebuie să accepte o variație de preț de la o zi la alta, în timp ce producătorii ar trebui să renunțe la contractele pe termen lung, deși, la Nuclearelectrica, de exemplu, asta e politica noastră de vânzări. Până acum, chiar și cu variațiile în jos ale prețului în piața pentru ziua următoare, noi ne-am acoperit costurile. Putem funcționa în condițiile actuale de piață, dar dacă vrem să chemăm investitori și să le spun că pot să facă profit, atunci profitul va fi mai mic. Noi credem încă că poate exista interes pentru reactoarele 3 și 4 și se vor găsi investitori care să aibă în vedere ceea ce se va întâmpla în următoarele decenii. Dacă va continua construcția la ele, ele nu se vor pune în funcțiune mai devreme de 2019 și ar urma să funcționeze vreo 40 de ani.

  • Julian Popov, chairman Bulgarian School of Politics, adviser European Climate Foundation

Securitatea energiei este ceva pentru care suntem de obicei pregătiți să plătim. Ar trebui să schimbăm felul în care vedem securitatea energetică și să nu ne referim numai la partea de furnizare. Energia a jucat un rol foarte important în demisia guvernului din Bulgaria și celelalte probleme cu care se confruntă acum. Tindem să vedem energia ca o chestiune pur națională. Viitorul energiei nu aparține guvernelor și sistemelor naționale. Viitorul energiei este foarte internaționalizat, iar dacă nu vedem asta, vom pierde mulți bani și vom dezvolta structuri învechite. Europa de Sud-Est trebuie să aibă o strategie proprie pentru energie regenerabilă. Nu cred că Europa poate avea o strategie la nivel european, deoarece dezvoltarea rețelei este neuniformă. Trebuie să devenim mai interesați de eficiența energiei. Pe nimeni nu interesează subiectul acesta, însă aceasta este cea mai mare resursă energetică pe care o avem. Dezvoltarea unor sisteme pentru o eficiență mai bună trebuie să fie prioritară. Ea trebuie desfășurată într-o manieră inteligentă din punct de vedere al politicii.

  • Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom

Sectorul energetic are șansa să fie un factor de creștere economică în România, însă doar dacă vor continua investițiile în acest domeniu. Toate investițiile duc la creșterea PIB-ului, la crearea de locuri de muncă, la venituri la bugetul de stat și duc la atragerea de know-how în România, care are un efect de multiplicare în economie.

Investițiile de care are nevoie sectorul energetic sunt deosebit de mari pe toate segmentele, de 3 – 4 miliarde de euro pe an în următorii 20 de ani. Anul trecut s-au investit în sectorul energetic sume cuprinse între 2 și 2,5 mld. euro.

  • Eric Stab, președinte și director general al GDF SUEZ Energy România

Avem nevoie de predictibilitate și transparență. Nu putem lua decizii majore, precum investiția de la Nuclearelectrica sau Tarnița, dacă nu există predictibilitate.

Gazul de șist poate fi un “game-changer” în multe piețe din lume. Nu îl văd ca o amenințare, cred că e o opțiune pentru alți jucători. Ne interesează dezvoltările pe acest segment în România.

  • Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România

Pentru a atrage investiții e nevoie de liberalizarea piețelor și ca promisiunile autorităților să fie respectate. Anumite zone au beneficiat de investițiile locale în energie, în construcția proiectelor de exemplu, forța locală de muncă a avut job-uri, dar panourile și turbinele nu sunt produse în România.

Cea mai mare amenințare este absența investițiilor în rețelele de transporturi și distribuție.

  • Kinga Daradics, country chairman al MOL România

România e o țară importantă pe harta MOL. Considerăm că are potențial. Căutăm o cotă de piață de 15% până în 2015, extinzând rețeaua locală. În România numărul de mașini per mia de locuitori e 200, comparativ cu 500 în UK, deci ne continuăm strategia.

Cele trei elemente care influențează prețul combustibilului sunt cotațiile internaționale, cursul valutar și impozitele.

  • Vasile Iuga, country managing partner în cadrul PwC România

România se află într-o competiție globală pentru atragerea de investiții în sectorul de petrol și gaze. Totalul investițiilor la nivel global în upstream (explorare și producție de petrol și gaze – n. red.) este de 1.800 mld. dolari în perioada 2011- 2014.

Aproximativ 85% din investiții merg spre convențional, ape de mare adâncime, zăcăminte cu porozitate redusă și gaze de șist.

  • Petru Rușeț, director Divizie “Energy Fossil Generation, Wind Power, Solar & Hydro and Power Transmission” în cadrul Siemens România

Piața de petrol și gaze va crește foarte mult dacă ceea ce se știe despre prospecțiunile în Marea Neagră se va adeveri. Având gaz, cu siguranță că pe locul doi văd zona de producere de gaz, care e un domeniu complementar domeniului de vânt. La fiecare MW produs de vânt ne trebuie o rezervă de 0,8 MW.

Într-un parc eolian, partea de investiție în echipament este de 50-60%. Restul înseamnă fundație, drumuri, lucru pentru întreprinderile locale.

  • Luca D’Agnese, CEO al Enel România

Liberalizarea prețului la energie se referă de fapt la o schimbare a felului în care prețurile de generare sunt transferate în facturi. Ea înseamnă reducerea la zero, în timp, a numărului contractelor reglementate astfel încât toată energia să fie cumpărată la prețul pieței. E o chestiune importantă care trebuie abordată, și anume faptul că fiecare consumator rezidențial plătește același preț.

  • Alexandru Săndulescu, directorul direcției de energie din cadrul Ministerului Economiei

Constatăm o anumită asimetrie între interesul investitorilor în regenerabile și interesul investitorilor în alte surse de energie. Majoritatea investitorilor vin pe eolian și solar. Este greu de înțeles cum e mai ieftin să aduci o turbină din SUA decât să le producem local. Asta este, poate, o dovadă că schema noastră de susținere este mult prea generoasă.

  • Remus Borza, Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica

Dacă nu reușește să vândă microhidrocentralele, pe 26 iunie Hidroelectrica nu va ieși din insolvență și va intra într-un plan de reorganizare pe doi-trei ani.

Pentru Hidroelectrica ar fi o binecuvântare să mai stea în insolvență doi-trei ani, pentru că nu ar mai fi ingerințe politice, iar băieții deștepți nu ar reveni cu contractele.

  • Ciprian Diaconu, director general adjunct al Transelectrica

Siguranța sistemului național nu a fost pusă în pericol pentru că răspunde Transelectrica de ea. Anul trecut, per total, România a exportat energie electrică.

Media anuală a fost ușor pe export. Din 1989, în mod constant, consumul în România a scăzut cu aproximativ 40-45% în total.