Marii investitori din sectorul energiei, companii de utilități și petroliști, așteaptă din partea statului semnalele în materie de strategie pentru a-și decide direcțiile de investiții pe viitor, fie că este vorba despre mixul de surse de generare a electricității sau despre redevențele pentru exploatarea țițeiului și gazelor naturale.

„Majoritatea companiilor de utilități se întreabă unde să investească. Tendința arată spre țările emergente din afara Europei. E dificil de spus ce înseamnă acest lucru pentru România. Nu mă aștept la schimbări mari în ceea ce privește marii jucători, dar va depinde de evoluția cadrului legislativ și de reglementare“,a declarat Eric Stab, președinte- director general al GDF SUEZ Energy România, în prima zi a evenimentului ZF Power Summit ’14.

Nevoia unei direcții de dezvoltare viitoare în producția de energie a fost, de altfel, punctată și de Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

„Nu putem să ne lăsăm pe o singură sursă, trebuie să avem un mix rațional pe care strategia energetică va trebui să-l definească mult mai clar. Care este mixul cel mai eficient pentru România? La această întrebare va trebui să răspundă compania care va prelua realizarea strategiei energetice“, a spus Niță.

Cealaltă temă importantă a primei zile din summit a fost legată de viitoarele „magistrale“ ale energiei și gazelor, prin care România se va conecta la rețelele europene pentru a putea livra electricitate și gazele care ar putea fi găsite în Marea Neagră către export.

„Nouă ne revine responsabilitatea de a fi siguri că resursele din Marea Neagră își vor găsi drumul spre piețele externe. La sfârșitul zilei vom fi probabil exportatori neți de gaz și ar fi un dezastru pentru România să nu găsească loc în piețele de export“, a declarat Petru Văduva, directorul general al Transgaz.


Principalele declarații din prima zi a ZF Power Summit ’14

  • Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie

Urmează trei listări foarte importante pentru noi anul acesta: Electrica, Hidroelectrica și CEO. Toți banii obținuți din listări vor rămâne în companii pentru dezvoltare. Mizez foarte mult pe acest gen de acțiuni la bursă care pot să aducă bani în companie.

Realitatea este că avem nevoie de companii puternice, iar noi nu mai putem să rămânem în interiorul granițelor țării. Trebuie să ieșim afară, pentru că potențialul energetic al României este mult mai mare decât al oricărui stat vecin. Pentru asta trebuie să ne batem să realizăm interconectările.

Nu renunț la ideile bune. Suntem într-un proces de constrângere a reorganizării sistemului energetic național, dar cu certitudine noi nu putem să rămânem împărțiți în companii care folosesc o singură sursă de producție. Nu este normal și nu se întâmplă nicăieri în Europa. Dacă mă întrebați pe mine, toate companiile de energie ar trebui să fuzioneze și să facem una foarte puternică.

  • Virgil Metea, directorul general al Romgaz

Programul de investiții al Romgaz e peste un miliard de lei, din care 70-80% e pentru explorare. Din 2008 până în prezent producția de gaze s-a stabilizat și a rămas aproape constantă în ultimii cinci ani, cu un declin de 1%.

Este clar că pe uscat descoperirile mari sunt foarte greu de întâlnit în acest moment ținând cont de numărul mare de sonde. Pentru Romgaz, marea majoritate a resurselor e orientată spre explorare și producție, cu scopul de a menține producția actuală și, de ce nu, de a o crește.

Romgaz dispune de un cash de aproximativ 1,8 miliarde de lei, plasați în diferite bănci. Din punctul acesta de vedere am mers pe risc minim la felul în care am utilizat aceste resurse. Nu sunt investiți în niciun fel de business. Ei sunt în depozite și certificate de trezorerie. Acești bani arată o poziție financiară bună, dar vor fi folosiți dacă proiectele în care suntem implicați sunt costisitoare.

Având în vedere cât mai e de făcut pe gaz, în momentul actual nu vizăm o diversificare a producției. Este greu de spus dacă vom ajunge la nivelul Petrom în următorii zece ani, nu e imposibil, dar trebuie să fim raționali.

  • Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom

„Autoritățile, când gândesc un sistem de fiscalitate, se uită la sume. Totul e să obțină cât mai mult venit din exploatarea acelor resurse. Ce e important nu e nivelul taxării, ci taxarea care stimulează producția. Interesul statului e să încaseze cât mai mult, al producătorilor să aibă un sistem predictibil.“

  • Kinga Daradics, country chairman MOL România

„Targetul nostru e de a ajunge la 15% cotă de piață până în 2015. În 2013 am deschis opt stații, am anunțat deja anul acesta patru stații și sunt sigură că vom depăși 150 stații până la sfârșitul anului.“

  • Ileana Bălțatu, downstream executive director NIS Petrol

„Vrem o cotă de piață de aproxiamtiv 10%. În următoarele zile, maxim o lună, vom deschide trei noi stații în România. Avem în prezent 14 stații, vom deschide acele trei cel mai probabil până la sfârșitul lui martie. Până la sfârșitul anului vrem să dublăm numărul de benzinării.“

  • Cătălin Dumitru, vicepreședinte Rompetrol Group

„Planurile sunt de întărire și extindere și vizează rafinăria Petromidia, unde vom continua procesul de modernizare. În retail, în România, avem în plan deschiderea a aproximativ 15 stații noi și un proces de rebranduire a peste 65 de stații pe care le deținem în România. În total, vorbim de investiții de aproximativ 100 milioane de dolari, etapizat.“

  • Vasile Iuga, managing partner, PwC South-East Europe

„În lume, 65% din investiții le face sectorul privat, 35% statele, dar nu neapărat guvernele, ci companiile deținute de stat. E nevoie de un dialog între autorități și sectorul privat care are capacitatea de a investi, pentru că variații brutale în regimul fiscal nu sunt bine-venite.“

  • Guy Bessis, managing director al Marsh Energy

„Cele mai mari prime din experiența mea au venit întotdeauna din construcția platformelor petroliere maritime și a infrastructurii de sub ele. Dacă investești un miliard de euro într-o astfel de platformă, te poți aștepta să plătești prime de zeci de milioane de euro.“

  • Adrian Borotea, membru al directoratului CEZ România

„Prețul pentru consumatorii industriali poate fi de 80-85 de euro per MW. Pentru consumatorul final, în Franța prețul e un pic mai mare,
90 de euro, dar sunt aranjamente disponibile pentru marii consumatori. Franța păstrează
10% din energie pentru negocieri cu consumatorii mari.“

  • Eric Stab, președinte al GDF SUEZ Energy România

„Nu putem decât să salutăm interesul chinezilor în România și în Europa. Vor fi ei oare peste tot, așa cum a spus ministrul? Nu știu. Cred că investitorii chinezi au așteptări similare de la predictibilitatea cadrului de reglementare.“

  • Luca D’Agnese, CEO Enel România

„O problemă este schimbarea abruptă a prețurilor. Dacă prețurile se schimbă peste noapte, consumatorii industriali se confruntă cu o amenințare imediată a competitivității. România trebuie să investească în conservarea energiei.“

  • John Knapp, director general al ExxonMobil Exploration and Production România

„Comparația dintre Marea Neagră și Marea Nordului arată cum pot fi dezvoltate resursele cu un mediu investițional potrivit. Dacă vor ajunge la același nivel, nu știu, dar ExxonMobil și Petrom vor merge în acea direcție pentru a vedea dacă se poate întâmpla.“

  • Petru Văduva, directorul general al Transgaz

„Ca să transporte resursele din Marea Neagră, în investiție sunt două etape. Una obligatorie este integrarea României pe coridorul de transport sud-est nord-vest. Acest proiect va costa în jur de 860 de milioane de euro. Dacă resursele din Marea Neagră vor fi la un alt nivel, avem în plan un al doilea coridor de transport, care va costa alți 600 de milioane de euro.”

  • Ștefan Bucătaru, director general Transelectrica

„Un mix cât mai diversificat și echilibrat e foarte important. Multe sisteme și-ar dori diversitatea noastră. În egală măsură, un sistem foarte bine interconectat e mai stabil, asigură posibilitatea unei economii să joace rol regional, dincolo de rolul național. Sunt elemente care ar putea fi introduse, cum ar fi posibilitatea de a stoca energie. Sunt mai multe soluții, cum ar fi centralele cu autopompare sau stațiile de acumulare cu baterii.“

  • Liviu Drăgan, CEO TotalSoft

„Softul nu e un suport pentru orice fel de activitate industrială. În ultmul timp s-au schimbat foarte multe lucruri. Noțiunea de self-service, de exemplu. Sunt foarte puțini clienți care știu exact cât plătesc pe energia electrică. Paradigma s-a schimbat foarte mult și noțiunea de transparență a costurilor se schimbă.”

„În ultima perioadă noi am avut șansa să lucrăm pentru companii din energetică și din agricultură, care pentru perioada actuală fac investiții. E foarte plăcut să lucrezi în IT când o companie investește.”

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.02.2014

Subiecte #electricitate#energie#gaze naturale#investitii#summit#ZF Power Summit