Managerii clinicilor și spitalele private din București nu sunt
interesați de cele 21 de posturi care urmează să fie scoase la
concurs de către Primăria Capitalei, deși ar urma să conducă
spitale cu sute de angajați și cu bugete anuale de zeci de milioane
de euro, așa cum este cazul Spitalului Colentina.
“Nu ar fi atractiv pentru că vorbim de un post de manager care are
unele limitări. Managerul public nu poate să-și exercite profesia
așa cum ar trebui pentru că legislația nu-i dă voie”, a spus
Cătălin Popa, CEO al spitalului Euroclinic, afacere care rulează
anual în jur de 10 mil. euro și care a fost preluată recent de
Centrul Medical Unirea. El se referă la aspecte precum numărul de
angajați, bugetul, posibilitatea de a aduce îmbunătățiri
spitalului, care sunt stabilite prin reglementări. Spre exemplu,
spitalele nu au putut să facă angajări în ultimul an, chiar dacă au
fost medici care au plecat în străinătate sau au ieșit la pensie,
iar abia de curând autoritățile au anunțat că au deblocat unele
posturi. Venitul mediu al unui manager care lucrează la stat este
de maximum 5.000 – 6.000 de lei (peste 1.100 de euro). La privat
venitul la nivel de middle management este de 3.000 de euro.
Birocrația, principala problemă
“Cei care
fac această meserie la stat o fac cu unele limitări impuse și nu
vor avea niciodată rezultate fabuloase”, a mai spus Popa. Întrebat
de ce ar fi nevoie pentru ca această poziție să devină atractivă
managerilor privați, Popa a răspuns: “Mai multă libertate pentru a
lua deciziile care să ducă instituția mai departe”. Printre
problemele sistemului de stat, Popa a vorbit și despre interesele
politice, “care nu ar trebui să existe într-o instituție de
sănătate”.
O poziție similară are și Cristian Sas, COO al rețelei de clinici
Anima, business pornit recent, parte a grupului A&D Pharma.
“Salariile sunt plafonate și nu văd de ce ar pleca (managerii
privați – n.red.). Cele două medii sunt antagonice și nu ar avea
valoare să lucreze după niște reguli pe care nu le înțeleg. Noi în
privat avem niște proceduri gândite după necesități, spre exemplu
trebuie să asigurăm un cost bun pentru acționarii noștri, în timp
ce la stat obiectivul este să se asigure o transparență, care
oricum nu funcționează”, a spus Sas, care a precizat că este o
părere personală și nu a companiei la care este angajat.
21 de spitale își așteaptă șefii
Marius Savu, directorul general al Administrației Spitalelor și
Serviciilor Medicale din cadrul Primăriei Capitalei, a spus că în
această perioadă se întrunesc consiliile de administrație ale
spitalelor și că peste o lună urmează să fie scoase posturile la
concurs.
Consiliile de administrație ale spitalelor au fost constituite după
ce unitățile au trecut în administrarea Primăriei Capitalei în urma
procesului de descentralizare. Din consiliul de administrație al
spitalelor fac parte opt persoane: două numite de consiliile locale
(sau CGMB), două de Ministerul Sănătății, una de primar, una de
Universitatea de Medicină, una de Colegiul Medicilor, una de
Ordinul Asistenților Medicali. Ultimele trei au statut de
invitat.
“În această perioadă se discută și metodologia de concurs care
urmează să fie stabilită de primarul general în baza unui cadru
general elaborat de Ministerul Sănătății”, a spus Savu.
În București există peste 40 de spitale, dintre care 21 au fost
preluate de Primăria Capitalei în urma descentralizării.