O analiză a bilanțurilor celor mai mari 10 universități private arată că acestea au avut anul trecut venituri de 121 de milioane de euro din taxele primite de la zecile de mii de studenți pe care îi școlarizează și au obținut excedente cumulate de peste 13 milioane de euro.
Ieri a început un nou an universitar, iar rezultatele de la bacalaureat (promovabilitate de doar 44% din cei 200.000 de absolvenți de liceu) de anul acesta arată că toată lumea “plânge” după studenți, iar lupta cea mai aprigă este dată mai ales în cadrul universităților private.
În facultățile din România învață în prezent 400.000 de studenți la stat și 140.000 la privat, aceștia fiind studenții care învață doar la ciclul de licență, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. În timp ce statele din Vest sau din SUA se pot lăuda cu universități private de prestigiu, de unde angajatorii își recrutează cei mai buni candidați, în România a existat o perioadă în care companiile nici nu au vrut să audă de licențiații care provin de la privat.
Scandalul “diplomelor false” din 2009 din cadrul Universității Spiru Haret, cea mai mare instituție privată de învățământ superior (care acorda diplome de absolvire la specializări neacreditate de minister) și recentele evenimente în care câțiva profesori de la Universitatea Bioterra au fost acuzați de divulgarea unor subiecte de licență construiesc o imagine nefavorabilă învățământului particular. Angajatorii spun însă că nu se mai resimte atât de mult diferența între competențele pe care le au absolvenții de la privat față de cei de la stat, cum se întâmpla în urmă cu zece ani.