La insistentele FMI, banca centrala a hotarat sa faca ceva, atat cat ii permit instrumentele la indemana, pentru a corecta avantul greu de sustinut al creditelor private, reflectat inclusiv in deteriorarea balantei comerciale.
Semnalul a fost deja dat, prin majorarea ratei dobanzii de interventie si inceperea unui program de cumparari de valuta care ar trebui sa asigure majorarea rezervei valutare in pas cu cresterea importurilor.
Ramane de vazut cat se sensibila va fi piata la semnalul BNR, astfel incat sa apara o tendinta de atenuare a dezechlibrelor fara sa fie nevoie de masuri radicale.
Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank
“Cererea nu a fost influentata de dobanzi atat de mult. De fapt, dobanda la creditele de consum este inca ridicata, iar un punct in plus nu mai conteaza. Asa ca nu costul banilor a influentat neaparat cresterea creditului, ci disponibilitatea banilor, aparitia mai multor oferte de finantare”, spune Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.
El spune ca inmultirea ofertelor de creditare a facut sa apara un entuziasm din ce in ce mai mare in privinta finantarii prin credite, fara ca debitorii sa realizeze cat ii costa de fapt. Din aceste motive, majorarea de dobanda nu va avea impactul asteptat. Probabil, dinamica creditului se va ajusta de la sine, afirma Negritoiu.
“Ar trebui vazut de ce creditul de consum nu stimuleaza productia interna, decat intr-o mica masura, si s-a dus spre importuri. In ultima perioada, piata produselor bancare tinde sa se dezvolte mai repede decat alte componente ale economiei, asa ca ar putea sa dauneze, in cele din urma. Cresterea dobanzilor va face consumul mai fragil.”
Marius Stoica, director adjunct al directiei operatiuni de piata din BRD-SocGen
“Cred ca modificarea dobanzii practicate de catre BNR pentru operatiunile de politica monetara va determina o crestere de amplitudine similara a dobanzilor de referinta (BUBOR) nu numai pentru perioada de o luna, ci si pentru restul scadentelor cotate, de pana la un an. De asemenea, cred ca dobanzile pietei monetare nu se vor reduce sub noul palier pana la finalul anului curent, riscurile fiind mai degraba in sensul unei noi majorari moderate.
Oricum cred ca primul impact va fi asupra dobanzilor pasive (la depozitele bancare), unde vad o ajustare corelata cu evolutiile pietei monetare – de pana la un punct procentual.”
Cristian Sporis, trezorierul Raiffeisen Bank
Probabil ca o sa vedem o crestere usoara a dobanzilor la depozitele bancare, poate intre 0,5 si maximum un punct procentual. O majorare mai mare de un punct procentual nu se justifica dupa parerea mea, mai ales ca in urma cu ceva timp a avut loc o scadere a dobanzilor platite de banca centrala pentru rezervele minime obligatorii pe care bancile le constituite. Cat despre impactul noilor masuri asupra dobanzilor la credite cred ca aceasta va fi destul de mic. Poate ca vor creste putin dobanzile la creditele in lei, mai ales cele care sunt legate de BUBOR. Oricum, tendinta generala pe piata bancara este in acest moment de reducere a marjelor asa ca probabil putine banci vor accepta sa creasca costul finantarii.
Adrian Parvulescu, chief-dealer BCR
“Decizia Bancii Nationale de crestere a dobanzii de sterlizare cu un punct procentual era asteptata de piata si vine practic in sustinerea masurilor propuse de FMI pentru incetinirea ritmului de crestere a creditului neguvernamental. Chiar daca bancile nu vor reactiona imediat , banca nationala a tinut sa dea astfel un semnal pietei folosind una din parghiile monetare de care dispune si anume sterilizarea excedentului de lichiditate existent . Astfel, bancile isi vor regandi politica de plasamente in sensul deplasarii spre instrumentele oferite de BNR care asigura profitabilitate comparabila cu un grad de risc redus.Cat despre anuntarea interventiilor viitoare pe piata valutara ca net cumparator de valuta trebuie mai degraba interpretata din prisma imprimarii unui trend de depreciere controlata in raport cu inflatia si evolutia raportului euro/dolar precum si pentru consolidarea rezervei valutare”
Liviu Olaru, senior dealer ABN Amro Bank
“Aceste masuri anuntate de BNR incearca sa limiteze cresterile ingrijoratoare din ultimele luni a creditului neguvernamental, a deficitului de cont curent si a arieratelor. Prima masura anuntata, si deja pusa in aplicare, de crestere a dobanzii de sterilizare, se vrea un semnal de alarma tras de banca centrala care nu are menirea sa influenteze decat intr-o mica masura evolutia dobanzilor pe termen scurt si care dupa parerea mea nu se va concretiza neaparat intr-o reducere a apetitului bancilor de a acorda credite catre sectorul neguvernamental,.
Acest semnal lasa sa se inteleaga faptul ca banca centrala este dispusa sa intervina, daca este nevoie, chiar si prin cresteri mai ample ale nivelului de dobanda in cazul in care nu se va observa in perioda urmatoare un trend de reducere a creditului neguvernamental.
A doua masura are un dublu scop in opinia mea. Pe de o parte de a creste rezerva valutara pana la un nivel la care sa acopere 4 luni de import, conform intelegerilor cu FMI, si pe de alta cred ca se incearca o eventuala depreciere a leului ca mijloc de a stopa cresterea importurilor.
Daca pana acum politica BNR viza o apreciere in termeni reali a leului se pare ca strategia s-a modificat astfel incat sa se urmareasca atingerea unui anumit nivel al rezervelor, chiar si in conditiile in care se va inregistra o depreciere in termeni reali a leului – atat timp cat aceasta nu va conduce la presiuni inflationiste.