Ministerul Economiei a publicat pe site (http://www.minind.ro, rubrica Achiziții publice/Proceduri) normele cu ajutorul cărora firmele de executive search care vor să consilieze autoritățile în acest proiect să poată participa la prima licitație lansată de minister.

Headhunterul care va câștiga licitația va deveni astfel “consultantul” care va ajuta la selecția fir melor de executive search (adică a competitorilor săi) care vor face efectiv înlocuirea managerilor de la marile companii de stat cu profesioniști care au experiență în privat.

“Avem o prevedere bugetară prin care vom putea acorda până la sfârșitul anului acesta suma de 500.000 de lei (120.000 euro) pentru firma de consultanță care ne va ajuta să începem proiectul, dar asta nu înseamnă că trebuie să și cheltuim toți acești bani. Pentru firmele de headhunting care vor fi selectate ulterior vom urma o procedură de asociere între minister și com paniile de stat la care urmează să fie înlocuiți managerii, iar tarifele lor vor fi plătite de către companii”, au spus reprezentanții Ministerului Economiei.

Oficialii din Ministerul Economiei care se ocupă de acest proiect au acceptat să acorde un interviu ZF, dar au preferat să-și păstreze anonimatul, pentru a nu influența în vreun fel procesul.

La începutul acestui an ministrul economiei Ion Ariton a venit cu propunerea de a aduce “management privat” – concept pe care autoritățile îl definesc drept management performant – la companiile de stat, pentru ca acestea să mai reducă din pierderi și să-și eficientizeze procesele interne. Propunerea sa a fost preluată de reprezentanții FMI și ai Băncii Mondiale și a fost trecută pe caietul de sarcini pentru România, iar proiectul a fost asumat atât de către președintele Traian Băsescu, cât și de premierul Emil Boc.

Deși oficialii recunosc că acesta “nu este un proiect iubit” și că nici măcar nu știau de unde să înceapă atunci când au preluat aceste atribuții, făcând “eforturi supraomenești” pentru a demara proiectul anul acesta, susțin cu tărie că procedurile vor merge mai departe.

Cel mai mare contract pentru headhunteri

Cele mai mari 35 de companii aflate în portofoliul statului român au avut anul trecut un business cumulat de aproape 10 mld. euro, dar nu au înregistrat profit, pierderile totale ale acestor coloși ridicându-se la aproape 500 mil. euro. Nevoia de schimbare a structurii de management la companiile de stat a devenit astfel, peste noapte, o oportunitate de business cu o miză enormă pentru jucătorii de pe piața de executive search, care, odată ce vor plasa un executiv din privat pe poziția de CEO la o companie de stat, vor face primul pas pentru câști garea unor con tracte viitoare pentru alte proiecte de recru tare în aceeași com panie.

Un headhunter pri mește, în medie, un procent de 30% din salariul anual brut al managerului plasat, astfel că tarifele lor ajung adesea la 50.000- 60.000 de euro pentru fiecare recrutare, principalul lor atu fiind reprezentat de relațiile și “prieteniile” pe care și le-au consolidat de-a lungul timpului cu cei mai importanți oameni din business.

“Procesul nu este ieftin, dar costurile au fost asumate, premierul știe de tarifele practicate de headhunteri și de salariile pe care ar trebui să le aibă noii manageri, pentru că am zis de la început că nu se poate să fie plătiți la nivelul salarial al unui secretar de stat”, au mai spus oficialii.

Ministrul va alege din lista scurtă făcută de headhunteri

Motivul pentru care criteriile de selecție pentru firma care va face project management-ul limitează accesul firmelor de consultanță în management de talia McKinsey sau AT Kearney sau a celor de consultanță fiscală și audit din Big4 este explicat de oficiali prin prisma faptului că acestea nu au expertiză în recrutarea executivilor de top. În plus, proiectul presupune anumite modificări legislative, pentru că managerii vor fi angajați pe contracte de mandat, care nu au existat până acum la stat și acestea trebuie adaptate în funcție de compania la care se va înlocui managerul și de situația financiară a acesteia. În plus, salariile și obiectivele stabilite pe parcursul procesului vor fi diferite în funcție de profitul sau pierderea companiei.

“Consultantul trebuie să ne ajute să elaborăm caietul de sarcini pentru selecția firmelor de executive search care se vor ocupa de recrutarea efectivă, iar pentru acest lucru trebuie să știm ce informații este bine să le dăm și ce informații nu trebuie să le dăm headhunterilor. În plus, cel care ne va asista pe parcursul procesului ne va spune și elementele esențiale pe care trebuie să le urmărim în interviurile finale. Până la urmă, ministrul trebuie să aleagă din cei 4-5 manageri propuși de headhunteri o persoană pe care o consideră potrivită și pe care să o numească director general prin ordin de ministru, iar apoi să fie validată și de membrii CA”, au mai spus reprezentanții ministerului.

În curând se va dezvălui lista finală a companiilor pentru care se caută CEO

Deși încă nu se știe cu exactitate care sunt primele companii de stat pentru care headhunterii vor căuta manageri din mediul de business (FMI-ul și ministerul au venit cu liste diferite), cert este că, în scurt timp, ministrul economiei, premierul sau președintele vor face publice numele primelor companii pentru care se vor căuta CEO noi.

“Va fi un pachet consistent, cu companii interesante, pe care îl va prezenta în cel mai scurt timp ministrul, premierul sau președintele. Lista finală nu este făcută încă pentru că noi lucrăm în baza unui acord- cadru și nu știm exact dacă vor fi 5 sau 15 companii în primul lot.

Asta nu înseamnă că dacă începem anul asta cu 5 companii sau 7, cât ne-a spus FMI-ul, nu le vom include pe toate, dacă vom putea. Cert este că ne-am propus în primă fază, un pachet de 15 companii, cât am prins în buget”, au mai spus reprezentanții ministerului. Ei au spus că firmele propuse de FMI nu vor fi pe lista primelor companii care vor avea schimbări la nivel de management.

“Cei de la FMI gândesc altfel, nu au un punct de vedere strategic, ei se gândesc că firme precum Romgaz sau Transgaz sunt «perle» care trebuie valorificate și pe altele trebuie să le facem și mai profitabile. Pentru ei nu contează că Romgazul, de exemplu, este o firmă care are o parte a infrastructurii critice din România. Nu ne putem permite încă să dăm pe mâna unui manager privat infrastructura critică a României. Sunt anumite decizii care nu țin de partea comercială și care se vor lua tot politic în unele companii. Unui manager privat nu poți să-i ceri să vândă gaze la un preț mai mic dacă asta înseamnă pentru companie un minus de 100.000 de euro la profit”, au mai spus ei. Un alt exemplu în acest sens este Hidroelectrica, care participă la coșul de electricitate pentru populație.

În aceste companii, care au o componentă strategică națională, nu se va ține cont de regulile comerciale. Până când nu avem o piață liberă de energie, în care să nu mai vină ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – n. red.) să spună că acesta este prețul și numai atât puteți vinde, nu va putea exista o liberalizare totală și la nivel de management. Pe o piață reglementată e normal ca și deciziile să fie reglementate.

Însă liberalizarea se apropie, nu mai durează mult – un an, poate doi – pentru că avem tratatul de aderare. Când piața se va liberaliza total, în mod cert se va merge pe implementarea managementului privat la toate companiile propuse de FMI”, au mai spus oficialii.

Ce mai spun oficialii din ministerul Economiei

  • Pe 1 octombrie se va lansa licitația pentru selectarea firmelor de headhunting care vor recruta manageri din privat pentru companiile de stat.
  • Noii manageri vor putea să analizeze bugetele companiilor de stat înainte ca acestea să fie aprobate de Guvern.
  • Nici nu vrem să auzim cine sunt managerii care își doresc să vină să conducă marile companii de stat, pentru că dacă sunt în evidența firmelor de executive search, înseamnă că sunt buni. Este exclus ca reprezentanții Guvernului să sugereze headhunterilor propuneri de manageri pentru lista finală.
  • Până în luna februarie se vor numi primii manageri “privați” la companiile de stat.

Document atașat