Dupa ce opozitia a contestat implicarea presedintelui Ion Iliescu in campania electorala a partidului de guvernamant, Comisia parlamentara electorala, dominata de PSD, adopta o decizie care va permite sefului statului sa sustina electoral partidul pe listele caruia va candida.
Si aceasta in conditiile in care, potrivit Constitutiei, seful statului este echidistant politic.
Este vorba, mai exact, de modificarea legii alegerilor parlamentare in sensul de a permite presedintelui Ion Iliescu sa candideze ca independent, pe listele unui partid politic, pentru un mandat de senator sau deputat. In plus, si aceasta este modificarea contestata de opozitie, presedintelui i se va permite sa participe la campania electorala a partidului pe listele caruia va candida. In timpul dezbaterilor, parlamentarii PD au propus ca legea sa interzica sefului statului ca din postura de candidat pentru alegerile parlamentare sa se implice in campania electorala a partidului pe listele caruia candideaza. Parlamentarii PSD, majoritari in Comisie, au respins insa aceasta propunere.
Aceste modificari au fost facute doar pentru persoanele care ocupa functia suprema in stat. Deputatul PSD, Catalin Popescu, a spus de altfel ca doar presedintele in exercitiu poate beneficia de aceasta derogare, nefiind permise alte candidaturi independente pe liste de partid si nici liste de partid cu candidati independenti.
Prima persoana care va beneficia de aceasta derogare va fi presedintele de-acum, Ion Iliescu. Mandatul sau se incheie dupa alegerile parlamentare si, in conditiile legilor in vigoare, nu ar fi putut candida pe listele unui partid. Iliescu a mai candidat pe liste de partid, in 1996, pe vremea aceea ale PDSR. Cum opozitia a contestat la vremea aceea faptul ca se incalca principiul echidistantei prezidentiale, PSD a vrut sa reglementeze acum situatia prin lege. Opozitia, la vremea la care PSD a propus acest lucru, a acceptat.
Trecand dincolo de situatia in cauza, in principiu, aceasta reglementare risca sa compromita principiul constitutional al echisistantei care trebuie sa fie cheia atributiilor prezidentiale. De pilda, situatia care a derivat din Constitutie. Urmatorul presedinte va avea un mandat de cinci ani, iar Parlamentul are un mandat doar de patru ani. Asadar, alegerile parlamentare nu vor mai coincide cu cele prezidentiale. Pentru aceste situatii, Comisia electorala a stabilit ca orice presedinte al Romaniei aflat in exercitiu sa poata candida pe listele unui partid, iar dupa ce este ales va putea opta pentru una dintre cele doua functii. Explicatia este data de un reprezentant al partidului de guvernamant, deputatul Valeriu Zgonea.
Practic, acest lucru ar insemna ca din cei cinci ani de mandat prezidential, seful statului aflat in exercitiu va fi legitimat sa participe la campania electorala a partidului pe listele caruia va candida doi ani: cel al alegerilor parlamentare si cel al alegerilor prezidentiale. Mai exact, doi din cinci ani presedintele nu va fi echidistant politic.
Opozitia contesta implicarea presedintelui tarii in campanie
PNL si PD au criticat ieri decizia Comisiei electorale de a permite presedintelui in exercitiu sa se implice in campania electorala a unui partid si au anuntat ca vor contesta legea la Curtea Constitutionala. Liberalii, prin purtatorul de cuvant, Eugen Nicolaescu, spun ca PSD recurge la “masuri exceptionale” pentru a da presedintelui Iliescu dreptul de a participa nestingherit la campania electorala a partidului de guvernamant.
La randul sau, PD sustine ideea liberalilor. In plus, deputatul Ion Olteanu, membru al Comisiei electorale, explica de ce prevederile acestei legi intra in conflict cu normele constitutionale. Constitutia interzice presedintelui in exercitiu sa faca politica. In momentul in care este ales, trebuie sa demisioneze din partidul din care se presupune ca face parte. Or, implicandu-se in campania electorala a unui partid sau altul, face automat si politica partidului respectiv.
De la putere, optica este diferita
Implicarea electorala in favoarea unui partid sau altul a presedintelui in exercitiu revine cu o ciclicitate de patru ani.
In 1996, Ion Iliescu, detinator de mandat prezidential, a candidat din partea PDSR la Senat si la Cotroceni. Cum opozitia de-atunci a contestat incalcarea principiului constitutional al echidistantei, Iliescu a ales un artificiu. A mers in campania electorala separat de partid, cu staff si cu strategie diferite. Emil Constantinescu a mers si el, tot in 96, intr-o campanie cu doua tinte electorale – daca nu iese presedinte, sa aiba asigurat un post de parlamentar – a candidat pe listele PNTCD, tocmai pentru ca legea nu permitea candidatura de independent (nemembru de partid in fapt) pe lista vreunei formatiuni politice.
In 2000, a mai fost o disputa electorala – era in cauza premierul de-atunci, Mugur Isarescu, candidat la Cotroceni sustinut de catre forma restransa a CDR (adica fara PNL). Isarescu nu a candidat si la un post de parlamentar. La vremea respectiva, i-a fost reprosat de catre opozitie un conflict de interese prin prisma faptului ca ar fi fost in acelasi timp si prim-ministru, si candidat.
mirela.luca@zf.ro