Această toamnă se anunță tensionată pentru România, fiind marcată pe plan intern de alegerile parlamen­tare care vor capta toată atenția politici­e­nilor, aceștia urmând a lăsa econo­mia pe planul secund în lupta lor pentru cât mai multe “fotolii în Parlament” , unde numai cine este la masa puterii împarte banii.

Pe plan extern, Europa continuă să fie în criză și nu există perspective clare de revenire. Cu o economie a României dependentă de piețele externe, toamna stă cu atât mai mult sub semnul întrebării. O veste bună pentru economia locală aflată în bătaia vântului între interesele politice locale și criza europeană este că Ministerul de Finanțe are bani în conturi pentru a trece cu bine de această toamnă. Ce se va întâmpla însă cu datoriile care vor ajunge la scadență anul viitor? Ultimele luni au fost marcate de conflictele de pe scena politică, conflicte care au lăsat cicatrici adânci în economia locală.

Moneda națională a fost lăsată “pradă” monedelor străine, euro și dolarul câștigând tot mai mult teren.

Singurii care s-au bucurat de această situație au fost exportatorii, în timp ce cei mai mulți jucători din eco­nomie, cu credite în euro, cu chirii în moneda unică și cu materii prime din import au simțit direct deprecierea leului.

În următoarele luni ana­liș­tii mizează pe o stabilizare a cursului de schimb așteptat să oscileze între 4,4 și 4,6 lei pentru un euro. Această veste nu putea fi mai bună pentru românii care deja se chinuie să își plătească lună de lună ratele la creditele bancare în monedă străină. În contextul în care tot mai mulți români sunt pe liste de restan­țieri, băncile ar putea în acest an să își schimbe atitudinea față de cei cărora acum câțiva ani le dădeau bani doar cu buletinul. În ultimele luni însă băncile par a fi ajuns la “capătul răbdării” și iau tot mai ușor decizii de executare silită.

Nici segmentul corporate nu a scăpat de această “cru­ciadă”. Pentru a fi sigure că își umplu conturile băncile le for­țează mâna companiilor să plătească indiferent dacă pentru asta este necesară chiar vân­zarea de active.

Fără stimuli pentru revenirea consumului, de unde să aibă aceste companii bani pentru a-și plăti datoriile? Consumul, motorul economiei în perioa­da de boom, a dat primele semne de revenire în acest an, când în primele șase luni a avansat cu puțin peste 4%, potrivit INS. Acest avans vine însă după trei ani consecutivi de scăderi cumulate de aproape 20%. Cu toate acestea mai mulți jucători spun că avansul este doar pe hârtie. Cei optimiști vorbesc despre o echilibrare a situației, cei pesimiști preferă să nu se avânte în declarații. La începutul anului companiile își puseseră speranțele în 2012 pentru a vedea o revenire reală a consumului care trebuia să fie impulsionat de măsurile populiste luate de obicei înainte de alegeri. Planurile de acasă nu s-au potrivit însă cu cele din târg. Următoarele luni nu mai pot aduce schimbări semnificative.

Cu o toamnă care stă sub semnul politicului investitorii stau în expectativă. Singurii care se avântă în lupta economică sunt jucătorii din comerțul local. Un mall, circa zece hipermarketuri și peste 60 de supermarketuri și magazine de tip discount sunt așteptate pe acest final de an. Dacă tragem linia, investițiile totale în aceste unități noi se ridică la circa 250 de milioane de euro.

Cei 13 jucători din comerțul modern au deschis de la începutul acestui an peste 115 magazine, iar în următoarele patru luni din 2012 urmează a fi continuat procesul de expansiune pentru ca la final de an numărul unităților noi de pe piața din România să ajungă la aproape 200. Companiile urmează a scoate din buzunare peste 150 de milioane de euro pentru ca înainte de sărbătorile de iarnă, cea mai bună perioadă din an pentru comercianți, să fie deschise alte circa zece hipermarketuri și peste 60 de supermarketuri și magazine de tip discount.
De ce deschid în continuare magazine?

Jucătorii din comerțul modern au deschis magazine în fiecare din ultimii trei ani în pofida scăderii consumului. Pentru ei însă aceasta a fost singura soluție pentru a-și menține afacerile la nivelurile din perioada de boom. De asemenea, nivelul chiriilor și prețul terenurilor au scăzut, un imbold în plus pentru noi deschideri.

Acești jucători au dat o gură de aer economiei, în condițiile în care în ultimii patru ani volumul investițiilor străine directe în România pur și simplu s-a prăbușit de la 9 mld. euro la un miliard în contextul economic local, dar și internațional. În ultimele luni conflictele de pe scena politică nu au făcut decât să agraveze situația. Investițiile străine directe au totalizat în primele șase luni 621 milioane de euro, nivel în scădere cu 28,9% față de perioada similară a anului trecut, când fluxul de capital străin atras de România a fost de 874 milioane de euro, potrivit BNR.

Dacă străinii nu pot ajuta economia cu bani, România trebuie să mizeze pe forțele proprii. Ce rămâne însă de făcut când motorul principal al economiei anul trecut – agricultura – s-a stricat.

Seceta din acest an a afectat deja recoltele de cereale, însă impactul său nu se va opri aici, urmând a fi îngreunată și situația anului viitor. În această toamnă fermierii vor începe lucrările de însămânțare pentru grâu, orz și rapiță, lucrări care vor fi îngreunate de lipsa ploilor din ultimele luni.

Aceeași secetă își va pune amprenta și asupra prețurilor la cereale care sunt așteptate să crească cu 20-30%. Acest avans s-ar putea vedea în final în prețul alimentelor și în valoarea coșului de consum.

De unde vin ceva vești mai bune? Pe piața de capital, speranțele investitorilor și ale brokerilor se leagă în următoarele luni de ofertele de vânzare de acțiuni ale statului, în condițiile în care tranzacțiile au atins în ultimele luni valori tot mai mici.

Investitorii așteaptă oferta Transgaz, pentru care Guvernul a dat ca nou termen luna septembrie, ca un prim semn că programul de privatizări va fi relansat. Statul urmează să vândă 15% din acțiunile companiei, pachetul fiind evaluat în prezent pe bursă la circa 80 mil. euro. Privatizarea Oltchim a intrat în linie dreaptă, dar incertitudinile persistă în jurul celei mai importante privatizări din ultimii ani, mai ales că în trecut s-a mai întâmplat ca privatizarea celui mai mare combinat chimic al țării să se poticnească înainte de final.

Companiile de stat au fost vedetele acestui an după ce Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului, a intrat în insolvență în iunie. În pofida “curățării” companiei de contractele care au adus-o în această situație, Hidroelectrica nu are șanse să iasă din insolvență în toamna aceasta, așa cum își dorea premierul Victor Ponta, cel mai probabil termen fiind jumătatea anului viitor, după cum a anunțat administratorul judiciar al companiei, firma Euro Insol.

Cu suficienți bani în vistierie România va reuși să treacă toamna, anotimpul în care se numără realizările de peste an. Atenția se va îndrepta însă în curând către anul viitor, când guvernul va trebui să găsească atât bani pentru datoriile care ajung la scadență, cât și surse reale de creștere pentru economie. De unde va veni creșterea?

Subiecte #banci#economie#politica