Privatizarea din energie aduce in economie 2,2 mld. euro

Tranzactiile pentru vanzarea a 51% din Petrom, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud si doua filiale Electrica vor aduce pana la finele acestui an 2,25 miliarde euro in economia romaneasca, din care statul va incasa direct 958 milioane euro.
Abia la 14 ani de la Revolutie, Romania atinge varful privatizarii, in timp ce Ungaria sau Cehia au incheiat conturile inca de prin anii ?95 – ?96.
 Pentru investitorii straini veniti, OMV, Gaz de France, Ruhrgas, Enel, miza a fost in principal o buna pozitionare pe una dintre cele mai mari piete din Europa de Est, inainte de aderarea acesteia la piata unica europeana in 2007.
Compania germana Ruhrgas, care face parte din cel mai mare concern de utilitati din lume – E.ON, a semnat, ieri contractul de privatizare al distributiei de gaze Distrigaz Nord, cu o valoare totala de 304 milioane euro pentru 51% din actiunile firmei romanesti.
Abia la tranzactia cu Ruhrgas, statul roman face prima privatizare adevarata, in care vinde pachetul majoritar al unei companii aflate in proprietatea sa catre o firma privata.
Germanii vor plati 125 milioane euro pentru achizitia directa a 30% din actiunile Distrigaz Nord si vor participa cu un aport de capital in valoare de 179 milioane euro pentru a-si mari participatia la 51%. In plus, investitorul strain va prelua datorii financiare nete in valoare de 13 milioane euro.
Contractul de privatizare pentru Distrigaz Nord SA Targu Mures a fost semnat, ieri, la Palatul Victoria de catre Dorin Mucea, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, si Burckhard Bergmann, presedintele comitetului director al E.ON Ruhrgas, respectiv Achim Saul, seful Directiei vanzari Europa Centrala si de Est in cadrul Ruhrgas.
Oferta facuta de Ruhrgas evalueaza 100% din actiunile Distrigaz Nord la 416 milioane euro. Salariatii Distrigaz Nord vor putea achizitiona pana la 10% din actiuni in doua etape.
Oferta facuta de germani aproape ca o egaleaza pe cea a Gaz de France, care a preluat Distrigaz Sud pentru 311 mil. euro, platind 128 mil. euro pentru 30% din actiuni. Pretul pare cu atat mai mare cu cat valoarea bazei reglementate de active, facuta publica de catre Autoritatea de reglementare in domeniul gazelor naturale, este mai mare in cazul Distrigaz Sud fata de cealalta distributie.
Pe de alta parte, Ruhrgas preia o societate aparent mai curata, cu datorii nete de peste sapte ori mai mici decat la Distrigaz Sud, un numar mai mare de clienti, respectiv o retea in exploatare mai mare, de circa 17.000 km.
“Ca membru viitor in concernul E.ON, Distrigaz Sud va profita de pozitia noastra puternica pe piata si de experientele noastre in acest domeniu al gazelor. Noi venim in Romania ca investitor pe termen lung si nu numai ca un proprietar majoritar, ci ca un partener”, a spus Burckhard Bergmann, membru in boardul de conducere al gigantului german, care are o cifra de afaceri globala de peste 46 mld. euro, comparabila cu Produsul Intern Brut al Romaniei.
Oficialul Ruhrgas E.ON a mai spus ca “pana acum, nu exista proiecte in ceea ce priveste transportul si depozitarea gazelor, dar tinand cont de decizia noastra de a ne implica in Romania, vom lua in considerare la un anumit moment si astfel de proiecte”.
In paralel, E.ON a depus in aceasta saptamana oferte pentru preluarea a doua distributii mari de electricitate Oltenia si Moldova, concurand cu cehii de la CEZ.
Referitor la Distrigaz Nord, germanii sunt decisi sa pastreze atat managementul actual, cat si personalul, situat usor peste 9.000 de oameni.
Distrigaz Nord, cu afaceri de 351 mil. euro si un profit net de 4,4 mil. euro in 2003, este cea mai mare distributie achizitionata de Ruhrgas in regiune pana acum.
Achizitia Distrigaz Nord va fi finantata de catre Ruhrgas E.ON din facilitatile financiare pe care le are la dispozitie, in valoare de miliarde euro anual, formate din surse proprii, linii de credit si alte surse.
In faza finala a licitatiei, grupul energetic italian Enel a fost marele perdant atat la Distrigaz Nord, cat si la Distrigaz Sud, la ambele clasandu-se pe locul al doilea.
Intrebat de Ziarul Financiar cat vor incasa consultantii de pe urma tranzactiilor de privatizare la Distrigaz Nord si la Distrigaz Sud, Dorin Mucea a raspuns ca valoarea comisionului de onorariu de succes este de circa 1,5% din valoarea totala a tranzactiei, la care se adauga componenta fixa de onorariu (retainer), respectiv bugetul stabilit de Uniunea Europeana. In aceste conditii, consultantii vor incasa 4,5 milioane euro pentru fiecare din tranzactii, iar in total suma se apropie de 5 milioane euro. Onorariul de succes este suportat din bugetul firmelor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord.
Afacerea Distrigazurilor pentru consultanti ajunge astfel se apropie de 10 mil. euro, in conditiile in care la vanzarea Petrom a fost de 22 mil. euro.
Statul roman a fost asistat la privatizarea distributiei de gaze de catre banca de investitii Credit Suisse First Boston, Fondul Romano – American de Investitii, casa de avocatura Linklaters Miculitii si Asociatii, EA Technology si Ernst & Young (audit financiar).
Ruhrgas a avut in echipa sa de negociere pe consultantul austriac CA IB, firma de audit PricewaterhouseCoopers si biroul local al firmei franceze de avocatura Gide Loyrette Nouel.
Gaz de France a avut in echipa sa de negocieri pe consultantul francez BNP Paribas, firma DZ Consulting, auditorul KPMG, respectiv casa de consultanta juridica Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Potrivit autoritatilor romane, conditiile in care cele doua distributii de gaze au fost privatizate, si mai ales, dimensionarea programelor de investitii de catre noii actionari majoritari va evita o suprascumpire a tarifelor la gazele naturale in anii urmatori.
Rata de recuperare a capitalului investit pentru cei doi investitori a fost fixata la aproximativ 11,66%.
Ruhrgas, Gaz de France si Enel au cumparat in acest an primele afaceri reglementate de pe piata romaneasca, in care recuperarea investitiei facute depinde de nivelul tarifului stabilit de autoritatea de reglementare. Din acest punct de vedere, investitorii nu pot face suprainvestitii peste nivelul recuperatoriu recunoscut de catre autoritate.
Un alt efect care s-a produs deja a fost trasarea din mers a legislatiei secundare in domeniul reglementarilor de profil, iar pe de alta parte, managementul companiilor aflate in proprietate privata este de asteptat sa nu mai permita acumularea de arierate in economie.
Pentru Romania, venirea celor doua puternice grupuri pe piata gazelor ar putea oferi rute alternative fata de importurile de gaze din Rusia, care acopera 30% din cererea locala.
In celelalte doua tranzactii de privatizare, OMV a preluat pentru 1,52 mld. euro 51% din Petrom, cea mai mare companie romaneasca, iar Enel a achizitionat pentru 112 mil. euro pachetele majoritare ale distributiilor de electricitate la Banat si Dobrogea.
adrian.mirsanu@zf.ro