Potrivit datelor INS, producția industrială a crescut în septembrie cu 1% față de august și cu 2,8% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.
Analiștii au anticipat o încetinire a dinamicii industriei în ultimele luni ale anului ca urmare a deteriorării continue a așteptărilor agenților economici și a revenirii lente a principalilor parteneri comerciali externi ai României.
De când a revenit pe plus, în noiembrie anul trecut, producția industrială a înregistrat oscilații ample de la o lună la alta.
După un avans de 7,1% în ianuarie, ritmul s-a atenuat la 1,4% în februarie, pentru ca în iunie creșterea anuală a producției industriale să ajungă la 4,7%, comparabilă cu cea din august.
Dacă în prima jumătate a anului industria a fost singurul sector care a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%, pentru trimestrul al treilea economiștii au estimat o contribuție mai redusă.
Ce a influențat evoluția industriei
Comparativ cu septembrie 2009, producția din industria prelucrătoare s-a majorat cu 4,4%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică a urcat cu 1,3%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
În schimb, industria extractivă a scăzut cu 7%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri în industria bunurilor intermediare (Ă8,8%), în industria bunurilor de folosință îndelungată (Ă6,9%) și în industria bunurilor de capital (Ă5,5%).
Industria energetică și industria bunurilor de uz curent s-au redus cu 2%, respectiv cu 1,1%.
În primele nouă luni ale anului, producția din industria prelucrătoare a crescut cu 5,5% ca serie brută și cu 4,6% ca serie ajustată, în timp ce producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a urcat cu 9,4% și, respectiv, cu 8,6%. Industria extractivă a scăzut cu 7,7% ca serie brută și cu 8,3% ca serie ajustată.
O influență asupra evoluției producției industriale a venit și de la efectul de bază, având în vedere scăderile mari de anul trecut.
Ce s-a întâmplat în alte țări?
Producția industrială în România și-a revenit mai bine decât în Ungaria, Italia sau Spania.
În august România a avut a cincea creștere a producției industriale din Uniunea Europeană raportat la aceeași perioadă a anului trecut, însă cifrele lunare au fost în urma mediei statelor membre, potrivit datelor Eurostat.
Astfel, creșterea de 35,1% a indicatorului înregistrată în România în august comparativ cu aceeași lună din 2009 este una dintre cele mai puternice din UE și depă-șește cu mult media de 22,6% calculată de Biroul de Statistică al Comisiei Europene pentru cele 22 de state membre care au raportat datele.
Creșteri mai abrupte au fost consemnate în Danemarca (52,9%), Letonia (49,7%), Estonia (38,3%) și Lituania (35,4%).
Producția industrială a crescut în august față de aceeași perioadă a anului trecut în toate țările care au anunțat evoluția indicatorului, însă cele mai slabe cifre au fost raportate de Portugalia (9,2%), Marea Britanie (9,9%) și Spania (12,6%).
Sub media UE
Raportat la luna iulie, creșterea de 2% înregistrată de România reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 1,6% din luna anterioară, dar este mai slabă decât media UE, de 3,6%. Cele mai puternice creșteri în termeni lunari au fost consemnate de Danemarca (21%), Italia (11,3%) și Grecia (11,1%), iar cele mai abrupte scăderi în Ungaria (-8,6%), Irlanda (-6,2%) și Suedia (-5,9%).
Vești proaste de la construcții
Volumul lucrărilor de construcții a coborât cu 15,1% în septembrie, față de aceeași lună de anul trecut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Scăderea a fost reflectată la lucrările de întreținere și reparații curente (20,6%), la cele de construcții noi (11,6%) și la lucrările de reparații capitale (5,6%). În primele nouă luni ale anului volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 15,7% ca serie ajustată și cu 16,4% ca serie brută. În perioada menționată, o scădere a volumului lucrărilor de construcții, ca serie ajustată, a fost înregistrată la lucrările de construcții noi (-24,3%) și la lucrările de reparații capitale (-13,8%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții s-a redus cu 35,9% la clădirile rezidențiale, la construcțiile inginerești cu 12,7% și cu 0,3% la clădirile nerezidențiale.