Adrian Ababei, Aurelia Gafencu, Dan-Constantin Barbu, Cristina Botezatu, Liliana Călin, Alexandru Octavian Cazacu sau Ioana Adina Marin sunt doar câțiva dintre românii înscriși în Tabloul Mediatorilor Autorizați, o listă de specialiști și date de contact aprobată de către Consiliul de Mediere, singura instituție din țară care oferă astfel de autorizări.
Medierea reprezintă o alternativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă cu ajutorul unui mediator autorizat, persoană menită să faciliteze comunicarea și negocierea între două părți aflate în conflict. Deși este o profesie reglementată în 2006 (în baza Legii 192), primele proceduri de mediere în România datează încă din 1999 (când s-a făcut standard ocupațional pentru mediator), această activitate fiind practicată la acea vreme în special de către ONG-uri, în cadrul unor proiecte. Procesul de mediere a fost preluat după modelul nord-american, care are o tradiție de peste 40 de ani în acest domeniu, iar România este unul din statele europene care are una din cele mai avansate legislații în domeniu.Ioana Adina Marin, 35 de ani, este mediator încă din anul 2000. Ea este membru fondator și director al Asociației Pro Medierea, care desfășoară activități în domeniul medierii (inclusiv cursuri de formare de mediatori) din 2001 încoace.
“În general, când apelează la mediator, reprezentanții părților sunt supărați unul pe altul și fie au depășit faza în care puteau să negocieze direct, fie nu au vrut să facă acest lucru. Ei evaluează și posibilitatea unei acțiuni în instanță, însă dacă vor să rezolve repede problema – cum se întâmplă mai ales în cazurile de conflict în relațiile comerciale – apelează la mediere, fiind motivați de timp și de costuri”, a spus Marin. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București, ea face parte și din Asociația Profesională a Mediatorilor și este și membră în Consiliul de Mediere.
În instanță, temenul mediu de soluționare a conflictelor din domeniul relațiilor comerciale este de trei ani, perioadă în care se introduce acțiunea de judecată (și poate dura până la un an până la prima întrevedere a părților), se administrează probele, iar dacă una din părți nu este mulțumită de rezultatul dat de judecător, merge mai departe. Într-o mediere, un astfel de caz poate fi soluționat și în două ședințe de mediere, adică în maximum o lună de zile.
Specialiștii spun însă și că o directivă europeană (52/2008) reglementează medierea în conflictele transfrontaliere. Astfel, dacă doi comercianți – un furnizor de produse și un cumpărător- care provin din state diferite vor să desfacă contractul pe care îl au, pot apela la mediere înainte să ajungă la proces.
“Medierea reprezintă o situație simplă, a unei proceduri flexibile, informale, prin care oamenii aflați în conflict se așază la masă ca să discute. Contează foarte mult ca oamenii să înțeleagă ce li se întâmplă în procedura de mediere și că mediatorul nu le dă soluții sau sugestii, ci doar îi ajută să ajungă singuri să decidă care ar fi cea mai bună soluție pentru rezolvarea conflictului”, a spus Marin.
Românii sunt sceptici, iar mediatorii nu au cazuri de rezolvat
Numărul de mediatori autorizați români este în creștere, având în vedere că serviciul de mediere a devenit din ce în ce mai cunoscut, prin intermediul asociațiilor profesionale ale mediatorilor autorizați.
Însă nu întotdeauna mediatorii autorizați au și cazuri pe care să le ducă spre soluționare.
“M-am autorizat ca mediator la începutul anului, dar nu am avut niciun caz de mediere până în prezent. Părea o profesie de perspectivă și cred în continuare că este, însă oamenii nu sunt informați și sunt sceptici atunci când aud de mediere. Am înțeles totuși că există județe în care instanțele își fac datoria și îi informează cu privire la posibilitatea rezolvării coflictului prin mediere ” a spus Aurelia Gafencu, 38 de ani, consilier juridic la o companie din Constanța. În opinia sa, este datoria statului să facă mai multă promovare profesiei de mediator, pentru că ar economisi mai mulți bani prin faptul că nu ar avea atât de mulți angajați în instanțe.
La rândul său, Alexandru Octavian Cazacu, avocat în cadrul casei de avocatură Cazacu și Asociații și mediator autorizat încă din anul 2008, spune că o mare problemă în România o reprezintă mentalitatea oamenilor. “Românul este obișnuit să se certe, iar medierea este o instituție care rezolvă conflictele în mod elegant, ceea ce este atipic. Deși este reglementată, medierea are mari probleme în implementare, din păcate. Fiind și avocat, mie mi-ar fi mult mai ușor să rezolv cazurile prin mediere înainte să se ajungă în instanță, însă nu se întâmplă acest lucru”, spune avocatul Cazacu din București, care a absolvit cursurile de mediator oferite de Fundația pentru Schimbări Democratice. El nu a avut niciun caz de mediere de rezolvat din 2008 încoace.
Onorariul unui mediator, la jumătatea celui acordat unui avocat
Autoritatea de reglementare a profesiei de mediator este Consiliul de Mediere, un organism de interes public, care nu este subordonat niciunui minister. În România sistemul este destul de avansat, având în vedere că în alte state europene nu există un organism care să reglementeze această profesie.
De regulă, una dintre părțile aflate în conflict apelează la mediator, iar medierea se desfășoară numai în condițiile în care și cealaltă parte acceptă să participe la discuți. De asemenea, onorariul mediatorului este plătit de ambele părți.
“Nu există grile de onorarii sau tarife, este un serviciu de piață liberă, în care fiecare își stabilește prețul în funcție de complexitatea cazului (există mediere cu mai mult de două părți implicate) și de subiectele aduse în discuție”, a spus Marin. Ea a precizat că durata celei mai lungi ședințe de mediere la care a participat a fost de 7 ore. De regulă, ședințele de mediere se desfășoară în biroul mediatorului, care trebuie să asigure un teritoriu neutru pentru discuții.
În general, un mediator câștigă cam jumătate din onorariul pe care îl primește un avocat în cazul în care s-ar desfășura un proces, spun specialișii din piață.
“Familia reprezintă un domeniu care capătă din ce în ce mai multă amploare în ceea ce privește medierea. Prin Legea 202/2010 s-a creat posibilitatea ca soții să poată desface căsătoria prin acord, inclusiv cei care au copii minori. Și astfel este mult mai simplu pentru ei să-și regleze situația, pentru că merg în instanță doar cu o cerere cu acordul de mediere, ceea ce înseamnă că nu se administrează probe și nu se face o judecată”, a spus Adina Marin. Ea a mai precizat și că în cazul unui proces, dacă se rezolvă conflictul prin mediere pe parcursul litigiului, se restituie și taxa de timbru.
Sub 1.000 de euro, prețul unei calificări de mediator
Cei care vor să ajungă mediatori trebuie să absolvenți de studii superioare, să aibă experiență în câmpul muncii de minimum trei ani și să fi absolvit un curs de mediere autorizat.
Cursurile de mediere, care durează 80 de ore (într-o perioadă de două săptămâni), costă 3.100 de lei, la care se adaugă taxa de examinare de 400 de lei. Mediatorii trebuie să aibă un sediu profesional- birou propriu sau să fie angajați în cadrul unui ONG care desfășoară activități de mediere.
“Abilitățile mediatorului se formează în timpul cursului, care este în proporție de 70% parte practică, prin care se dezvoltă abilitățile de negociere și de comunicare necesare medierii. Am avut la cursuri și persoane de la 24- 25 de ani până la peste 70 de ani. Însă o pondere mai mare a cursanților o au cei cu vârsta cuprinsă între 34 și 50 de ani”, a adăugat Marin. Ea a precizat că prin intermediul asociației sale au fost formați 800- 900 de mediatori.
Totuși, primii români care au văzut o oportunitate de business din mediere au fost tot cei cu studii juridice, avocații sau foștii judecători, ieșiți la pensie, deși legea spune că absolvenții oricărei facultăți pot deveni mediatori.
“Am avut la cursuri, pe lângă avocați, consilieri juridici sau judecători și economiști, profesori, chiar și preoți care au spus că vor să-și dezvolte abilități care să-i ajute în activitatea de bază pe care o desfășoară”, a mai spus Marin. Ea a mai precizat că, din experiența personală, rata de succes a procedurii de mediere este undeva la 70- 80% din cazuri. “În momentul în care se acceptă medierea există motivații puternice ale părților să rezolve problema prin această procedură”, a explicat ea.
Ce condiții trebuie să îndeplinească un mediator:
-
Absolvent de studii superioare
-
Are reputație bună și nu a fost condamnat pentru săvârșirea a unei infracțiuni care ar putea afecta prestigiul profesiei
-
Absolvent al unui curs de formare a mediatorilor organizat de una dintre instituțiile autorizate de Consiliul de Mediere
-
Are o vechime în muncă de cel puțin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii și avizat de Consiliul de Mediere
Unde se pot face cursuri de mediator
Lista instituțiilor autorizate de Consiliul de Mediere pentru furnizarea de cursuri de formare de mediatori
-
Asociația Centrul de Mediere Craiova
-
Asociația Pro Medierea
-
Asociația pentru Dialog și Soluționarea Disputelor
-
Fundația pentru Schimbări Democratice București
-
Edumonde Mediation
-
Asociația Mediatorilor Ultrasilvam
-
Centrul Regional de Facilitare și Negociere
-
Human Tool Kit
-
Medierea.ro
-
Opportunity Associates
-
Uzamint
-
Formare în Mediere Mugur Mitroi
Sursa: Consiliul de Mediere (www.cmediere.ro)