La peste un an de la lansarea ideii, impulsionarea vanzarilor de polite pentru asigurari de cutremur -prin ncurajare fiscala, prin obligare sau alta metoda- a ramas n stadiul de proiect. Sau mai bine spus de vorbe si intentii. Saptamana aceasta Banca Mondiala ncearca resuscitarea prin discutii cu oficialitatile.
Inversunarea statului de a se implica direct, prin constituirea unei companii de asigurare speciale care sa gestioneze proiectul, a provocat opozitia companiilor de asigurari private si nu a primit nici sprijinul Bancii Mondiale.sleadendt
Astfel, dupa disputele manifestate n seminarii sau talk-show-uri ntre reprezentantii companiilor private de asigurare si cei ai guvernului n toamna anului trecut, s-a asternut tacerea. Acum ideea se pare ca revine, dar confuzia nca domneste. Totul trebuie luat practic de la zero.
Mai mult, n piata se pune altfel problema: poate fi cumparata reasigurare pentru acest risc si la ce pret, n conditiile n care, pe an ce trece, probabilitatea de aparitie a unui cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade este tot mai mare asa ncat reasiguratorii sunt tot mai reticenti?

Ar fi bine sa fi renuntat?
Steluta Racolta, presedintele Ardaf, spune ca ar fi bine chiar ca statul sa fi renuntat la aceasta idee a asigurarii obligatorii.
“Cred ca a renuntat si statul la aceasta initiativa de introducere a unor polite obligatorii. Adica sper sa fi renuntat, ceea ce ar fi un semn bun. Idee de obligativitate a  asigurarii de locuinte ar fi franat mult din dezvoltarea conceptului de asigurare. 
Dar Constantin Teculescu, presedintele CEC-ului, institutia care, conform unei variante a proiectului, ar fi actionara unei companii de asigurari care sa vanda acest tip de polita, spune ca proiectul are viitor si va continua.
“Continuam sa ne implicam. In masura n care conform actualului proiect de modificare a legii bancilor li se va permite acestora sa detina pana la 100% dintr-o companie de asigurare, cred ca com putea nfiinta compania de asigurari la care ne-am gandit”,a spus Teculescu.
Este nsa vorba de un esec datorat implicarii prea directe a statului n aceasta afacere, dat fiind ca timp de un an nu s-a naintat nici un pas?
“Esec? Nu stiu daca este vorba de un esec, pentru ca nu stiu de un termen anume. Este un succes al celor care nu au vrut ce-am propus noi, pentru ca n-au nteles sistemul”, a mai spus presedintele CEC.
In viziunea sa, asiguratorii n-au nteles despre ce-i vorba. “Nu se pune problema de monopol. Vor purtea si celelalte companii din piata sa vanda acest tip de polite”. Cat despre Banca Mondiala, “are posibilitatea sa-si spuna punctul de vedere, dar decizia n final nu i apartine”, a mai afirmat el.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor se abtine sa comenteze.
“Nu este o decizie a Comisiei. E o decizie politica. Oricum, ceea ce este sigur este ca populatia ar cumpara asigurari, inclusiv contra cutremurului, daca primele ar fi deductibile”, a spus Nicolae Crisan, presedintele Consiliului CSA.
Intr-adevar, conform unui sondaj de opinie facut de IMAS la solicitarea CSA, mai mult de 50% din populatia de peste 18 ani a Romaniei ar fi dispusa sa contracteze o asigurare privata de sanatate, de viata sau de locuinte daca primele de asigurare s-ar putea deduce la determinarea impozitului pe venitul global.

Ce mai spune Banca Mondiala?
Este vorba de un esec datorat implicarii statului? “Situatia nu este chiar n alb si negru. Este evident ca implicarea statului este o cerinta obligatorie, dar pe de alta parte este stiut ca statul este un prost administrator”, spune Eugene Gurenko, functionar al Bancii Mondiale care se ocupa de acest proiect n Romania.
Banca Mondiala a propus Guvernului nfiintarea unui pool de asigurare (un fond comun unde sa intre toate primele de catastrofa colectate de companiile de asigurare private), din al carui Board sa faca parte reprezentanti ai pietei asigurarilor si ai Guvernului. Acest pool, al carui avantaj ar fi forta financiara obtinuta din agregarea sumelor ncasate de asiguratori, ar urma sa negocieze reasigurarea pe pietele externe. Acest sistem functioneaza deja n Turcia.
“Cred ca Guvernul are un rol legitim pentru reprezentare n board-ul organismului care va administra acest sistem, dar n nici un caz nu va trebui sa fie implicat n managamentul de zi cu zi al companiei care se va ocupa de vanzarea politelor”, a mai spus Gurenko.
Banca Mondiala este dispusa sa mprumute 50-60 milioane $ pentru punerea pe picioare a acestui sistem.
Daca se va nfiinta sau nu o companie de stat care sa se ocupe direct de vanzarea acestor polite nu este limpede, dar ce este cert este ca Banca Mondiala n acest moment are nevoie de parteneri de discutii bine pusi la punct din punct de vedere tehnic.
“Din cauza lipsei de expertiza tehnica din partea guvernului (lack of technical counterpart from government side) nu putem sa progresam asa cum am fi vrut”, a spus Gurenko.
Care ar fi conditiile pentru a merge mai departe cu acest proiect din punctul de vedere al Bancii Mondiale?
“Este nevoie sa existe un grup permanent de lucru, din care sa faca parte experti din piata asigurarilor si ai Guvernului. De asemenea, este nevoie de o ntelegere a acestui program si felul cum va trebui sa fie administrat”.
In Romania exista circa 7-8 milioane de locuinte, din care sunt asigurate contra cutremurului circa 5%. In cazul n care ar avea loc un cutremur de magnitudinea celui din 1997, s-ar produce pagube de 17 mld. $, asa ncat autoritatile si piata asigurarilor discuta de catva timp o solutie de dezvoltare a asigurarii de cutremur.

Surpriza: 511 mil. dolari ncasari n 2002
Piata asigurarilor a fost anul trecut de 511 milioane $, cu 48% mai mult, n dolari, fata de anul anterior, a anuntat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Aceasta este mai mare crestere a pietei n dolari din ultimii ani.
“Datele preliminare indica faptul ca n 2002 asiguratorii au ncasat un volum de prime brute de 16.900 miliarde lei (circa 511 mil. $), respectiv 541 milioane euro, din care 24% din activitatea de asigurari de viata. Datorita acestei evolutii pozitive, estimam ca ponderea primelor brute ncasate din asigurare n produsul intern brut a crescut pana la 1,2 % n 2002 fata de 0,87% n anul anterior”, a spus Nicolae Crisan, presedintele CSA.
Suma este cu mult mai mare decat estimarea anterioara n ceea ce priveste ncasarile din prime brute n 2003: de 485 milioane $, pe care Comisia a dat-o publicitatii acum doua luni.
“Datele difera destul de mult pentru ca primele au fost calculate pe baza ncasarilor din contributiile companiilor de asigurari la fondul de protejare a asiguratilor”, a spus Crisan.
Comisia nu a putut sa prezinte pana la aceasta data- la aproape sase luni de la finalul anului- date privind ncasarile fiecarei companii n parte. Care este explicatia?
“Pentru ca anul acesta raportarile companiilor au trebuit sa respecte alte standarde conatbile, am avut mari dificultati n preluarea si nregistrarea datelor. Practic, putem spune ca fiecare dintre cele peste 40 de companii care functioneaza pe piata a avut probleme de raportare, mai mult sau mai putin serioase”, a explicat Crisan.
Ponderea ncasarilor din asigurari de viata a ajuns anul trecut la 24% din ncasarile de pe toata piata, n crestere accelerata fata de 17% n 2001. Acesta este un trend general al pietei asigurarilor, n conditiile n care pe pietele mature asigurarile de viata reprezinta jumatate din piata.
Totusi, datele pe anul trecut nu reflecta situatia reala a ponderii asigurari de viata, pentru ca multe companii au practicat un sistem de plata a salariilor prin polite de asigurari (n unele cazuri prin polite de tip unit-linked) care le-a “umflat” practic ncasarile. Vazand ca-i scad ncasarile, Ministerul Finantelor a pus capat acestui sistem la nceputul acestui an, prin impozitare. Astfel, n 2003 asigurarile de viata ar putea sa nu mai ajunga la aceeasi pondere ca anul trecut.
Crisan estimeaza o crestere reala de 35-40% a ncasarilor din acest an pe piata asigurarilor, chiar daca pe primul trimestru cresterea reala (fara inflatie) a fost de 9%. Primele brute ncasate pe primele trei luni din acest an au fost de 6000 miliarde lei.
Cu toata cresterea de anul trecut, ponderea n PIB a asigurarilor- de 1,2%- ramane cu mult sub  cea din Occident (n jur de 10%) sau chiar de alte tari din Europa Centrala si de Est cum ar fi Ungaria, Cehia sau Polonia (4-5%).
Intr-adevar, conform unui sondaj IMAS facut n aprilie anul acesta,  numai
doar 8% din cei chestionati detin o asigurare de viata, iar 7% o asigurare de locuinta. sorin.pislaru@zf.ro

Subiecte #a#asigurare#asteapta#Cutremur#De#locuintelor#oldid25372#porneasca#Programul#sa#un