Cabinetul Ponta înscrie în programul de guvernare regândirea sistemului de redevențe și a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare, precum și continuarea procesului de privatizare, dar după finalizarea auditului asupra activității Guvernului precedent .
La capitolul “Economie, comerț și mediul de afaceri”, documentul depus joi seară la Parlament menționează că Guvernul are în vedere, pe termen scurt, îmbunătățirea performanțelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, și prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB.
“În acest context, avem în vedere efectuarea de plăți și alte operațiuni de ordin financiar menite să restrîngă volumul arieratelor în acțiuni, astfel încât la finele anului curent volumul arieratelor să scadă cu cca. 1% din PIB. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, vom avea în vedere implementarea acelor măsuri fiscale menite să deblocheze plățile și mecanismele de compensare a TVA”, se menționează în programul de guvernare.
Potrivit documentului, un alt obiectiv îl reprezintă implementarea prevederilor legii guvernanței corporatiste, prin eliminarea politizării managementului și prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat.
Auditarea și evaluarea tuturor contractelor de achiziții de bunuri și servicii și de consultanță “din punctul de vedere al necesității, oportunității și eficientizării actului decizional” este o altă măsură avută în vedere.
“Regândirea sistemului de redevențe și a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale – în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind redevențele și reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica”, este precizat în programul de guvernare.
Totodată, este înscrisă “continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde și atunci când privatizarea aduce responsabilitate și chibzuință în gestionarea activelor economice și a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activității Guvernului precedent și clarificarea situației reale, tehnice și economice a societăților supuse acestui proces”.
“De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naționale de interes strategic în domeniul energiei – hidrocentrala Tarnița – Lăpusesti, Unitățile 3 și 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalnița, Iernut, Brăila, Galați, Borzesti etc”, se mai arată în document.
Modernizarea și dezvoltarea sectorului energetic, “ca principal motor de creștere economică și competitivitate”, este un alt obiectiv asumat prin programul de guvernare al Cabinetului Ponta.
“În acest sens, avem în vedere implementarea acelor mecanisme instituționale care să asigure dezvoltarea unei piețe a energiei în acord cu prerogativele europene în domeniu. Astfel, se impun următoarele: onorarea la timp și nediscreționar a obligațiilor legale ale statului, eliminarea ambiguităților legislative, liberalizarea treptată a piețelor energetice, armonizarea capacităților de producție a energiei cu cele ale rețelelor de transport, înlăturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori în sectorul energetic, precum și promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurării unei benzi echilibate de consum de energie. Avem în vedere accelerarea constituirii celor două complexe energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) și îmbunătățirea eficienței în exploatarea cărbunelui”, menționează documentul.
Guvernul Ponta propune “o perspectivă clară” pentru industria cărbunelui, prin susținerea de investiții în tehnologii noi și modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor în subsectorul minier în vederea corelării capacității de producție cu cererea de cărbune.
“Politicile în domeniul energiei și al resurselor vor fi gandite pentru dezvoltarea industrială și protecția consumatorilor vulnerabili.
În același timp, facem o prioritate din domeniul producției și consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritară 4 (Creșterea competitivității economice – Fonduri europene administrate de MECMA), potențarea intereselor mediului financiar-bancar, precum și prin simplificarea procedurilor de avizare și autorizare ale proiectelor de energie regenerabilă”, prevede programul.
Sunt menționate de asemenea “exercitarea funcției de control asupra calității serviciilor publice de transport și distribuție a energiei electrice și gaze”, “transparența publică cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice și decizionale în ceea ce privește politicile și măsurile ministerului, precum și în privința companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul MECMA”.
Pentru sporirea competitivității economice și refacerea încrederii investitorilor în mediul de afaceri românesc sunt avute în vedere: îmbunătățirea legii insolvenței și a procedurilor de restructurare/lichidare împreună cu Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri; acces crescut la achiziții publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând și sistemul de calificare al acestora și simplificarea criteriilor de eligibilitate; redesenarea arhitecturii și ecologiei de business ca principal factor de creștere a eficienței și competitivitătii economice, redesenarea rețelei de contacte economice internaționale și locale pentru facilitarea extinderii și diversificarii piețelor de desfacere, ușurarea transferului de tehnologie si know-how și deplasarea produselor și serviciilor într-o bandă superioară de valoare adaugată.
De asemenea, sunt menționate: promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creșterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înființarea instituției mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanțe; înființarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României; lansarea unui Program de micro-industrializare; control financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului “o singura dată” în vederea eliminării solicitarilor adresate IMM-urilor de către o instituție publică de a depune documente emise de către alte instituții; relansarea industriei imobiliare și conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente ca de exemplu obligațiunile garantate cu portofolii de active; elaborarea si implementarea “Testului IMM” – Impactul asupra IMM-urilor.
Guvernul Ponta își mai propune modificarea și operaționalizarea Legii Parteneriatului Public Privat. De asemenea, Guvernul își propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acționar minoritar. “Aceste companii trebuie să onoreze toate obligațiile corect față de stat și să țină cont de obiectivele strategice pe care România le are. În același timp, statul va respecta principiile unei economii de piață și le va garanta companiilor private un tratament corect și nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat”, se mai arată în document.