Acțiunile europene au înregistrat săptămâna trecută cea mai bună evoluție din ultimele trei luni, iar costurile de finanțare ale Spaniei și Italiei au scăzut, semn că piețele au fost impresionate de programul prin care Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să recâștige controlul randamentelor țărilor cu probleme și să stopeze criza datoriilor suverane prin achiziții nelimitate de obligațiuni.
Principalii indici au crescut pe toate cele 18 piețe de capital din Europa de Vest. Astfel, FTSE 100 al bursei londoneze a avansat cu 1,5%, CAC 40 al bursei din Paris cu 3,1%, iar DAX al bursei din Frankfurt a urcat cu 3,5%, în timp ce indicele FTSE MIB de pe bursa italiană a sărit cu 6,7%, iar IBEX 35 al bursei de la Madrid a urcat cu 6,2%.
Moneda euro a avansat cu 1,9% față de dolarul american, până la 1,2786 dolari pe unitate, cea mai mare creștere săptămânală de după 24 februarie.
Planul BCE a avut ecouri și în afara zonei euro, zlotul, moneda Poloniei, apreciindu-se cu 1,6% săptămâna trecută, cea mai mare creștere dintre cele înregistrate de peste 170 de valute, a căror evoluție este urmărită de Bloomberg.
Prin programul anunțat de președintele BCE Mario Draghi, numit Outright Monetary Transactions (tranzacții monetare directe – n. red.), BCE va cumpăra obligațiuni emise de statele din zona euro cu maturitatea de la unu la trei ani, fără o limitare în privința randamentelor, și va accepta același statut ca și ceilalți creditori ai țării respective. Achizițiile de obligațiuni vor fi sterilizate în totalitate, iar banca va publica lunar date pe țări despre obligațiunile pe care le deține.
Pentru a beneficia de ajutor prin OMT, statul solicitant trebuie să accepte condițiile unui program de asistență la care se angajează prin Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară sau Mecanismul European pentru Stabilitate, adică să adopte măsuri de reducere a deficitului, datoriilor și, în general, a cheltuielilor. Aceste condiții vor fi stabilite pentru fiecare țară în parte de BCE, cu consultarea Fondului Monetar Internațional (FMI).
Programul se va derula până când obiectivele achizițiilor de obligațiuni sunt atinse, dar poate fi suspendat în cazul în care statul solicitant nu respectă programul de ajustări macroeconomice sau programul preventiv acceptat anterior.
Planul BCE a fost salutat de guvernele Portugaliei și Greciei, două țări dependente de împrumuturi de la FMI, UE și BCE, și care deja se supun unor programe de austeritate.
Premierul portughez Pedro Passos Coelho a declarat vineri că achizițiile de obligațiuni vor “facilita ajustarea”, dar ar fi “o gravă eroare” să se creadă că asistența BCE ar putea înlocui reformele economice și consolidarea fiscală pe care țara trebuie să le implementeze prin propriile puteri. În același discurs, el a anunțat și o nouă serie de astfel de măsuri, anume reducerea salariilor în sectorul de stat, creșterea contribuțiilor sociale plătite de angajat și majorarea impozitelor pe profit pentru marile corporații.
Noile măsuri de austeritate vin după ce guvernul de la Lisabona a recunoscut în august că îi va fi imposibil să atingă obiectivul de deficit bugetar de 4,5% din PIB în acest an, în urma scăderii veniturilor din impozite cu 2,85 miliarde de euro sub ținta pe șapte luni. Portugalia se luptă să îndeplinească condițiile unui împrumut de 78 miliarde de euro de la FMI, UE și BCE.
La Salonic, premierul grec Antonis Samaras a spus că planul BCE arată că Grecia trebuie să rămână în zona euro pentru a fi în continuare o țară “modernă și credibilă”.
Programul nu s-a bucurat de aceeași primire în Germania. Președintele băncii centrale, Jens Weidmann, a descris planul ca “echivalent cu finanțarea guvernelor prin tipărirea de bancnote”, în timp ce presa a subliniat că tocmai nelimitarea achizițiilor de obligațiuni îi îngrijorează pe cetățeni.
Chiar dacă Germania are un singur vot în consiliul BCE, programul Outright Monetary Transactions depinde de verdictul Curții Constituționale Federale asupra ratificării Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate, la care Germania va avea cea mai mare contribuție financiară. Opoziția publicului german față de pachetele de salvare pentru alte țări este în creștere. Un sondaj de opinie publicat pe site-ul Spiegel Online, deschis la o zi după anunțul lui Mario Draghi, arăta ca 54% din germani doresc ca Curtea Constituțională să blocheze ratificarea tratatului. Curtea își va anunța decizia miercuri.
Atena spune că de reducerea cheltuielilor depinde rămânerea în zona euro
Premierul grec Antonis Samaras a declarat că pachetul său de reduceri de cheltuieli de 11,5 miliarde euro este dureros și injust, dar e necesar pentru ca Grecia să recâștige încrederea și să rămână în zona euro, scrie Bloomberg.
“Adevărul este că Grecia a fost foarte aproape de ieșirea din zona euro. Grecia ar muri. A trebuit să evităm acest pericol imediat. Pentru ca Grecia să-și recâștige credibilitatea ca stat va trebui să mergem înainte și să ne respectăm angajamentele”, a spus Samaras.
Grecia trebuie să-și reducă anul acesta deficitul bugetar de la 9,1% la 7,3%, să-și diminueze deficitul primar, care nu include dobânzile, de la 2,4% la 1%. Majoritatea economiilor vor veni din tăieri de pensii, de salarii și beneficii sociale. Samaras a asigurat că unele dintre măsuri ar putea fi retrase dacă economia revine pe creștere.