Dubaiul nu va mai fi niciodată la fel, chiar dacă valurile de turiști se vor bucura în continuare de plajele aurii ale complexului hotelier Palm Jumeirah, autostrada Sheikh Zayed va fi de netraversat în vârfurile de sezon turistic, iar barurile și cluburile de noapte vor transforma, conform obiceiului, noaptea în zi.
Ultimul an a schimbat radical planurile grandioase ale emiratului arab, punctul de cotitură care a declanșat efectele resimțite și astăzi fiind data de 25 noiembrie 2009. În acea zi dezvoltatorul deținut de stat Dubai World și-a anunțat creditorii că nu își va putea achita la termen datoriile de aproximativ 25 de miliarde de dolari (18,4 mld. euro), iar situația va avea pe termen lung numeroase consecințe asupra caracterului economic, financiar și politic al emiratului, scrie The Guardian.
De la extaz la agonie
În luna februarie a anului trecut, grandoarea Dubaiului atingea apogeul. Însuși conducătorul emiratului șeicul Mohammed bin Rashid al-Maktoum preconiza ca până în 2015, Dubaiul să devină “un oraș arab de dimensiuni globale, capabil să rivalizeze Cordoba sau cu Bagdadul”. Asemănarea cu principalele leagăne de cultură din timpul imperiului islamic medieval arată cât de sus erau aspirațiile conducătorilor.
Însă criza financiară a schimbat definitiv viziunea asupra viitorului. Dacă strategia pe termen mediu se baza pe o creștere anuală a Produsului Intern Brut de 13,5%, aceste performanțe economice sunt acum fanteziste.
Simon Williams, economist al băncii britanice HSBC pentru Orientul Mijlociu, este de părere că PIB-ul Emiratelor Arabe Unite a scăzut în anul 2009 cu 2,9% și va avansa cu o rată modestă de 2% în 2010 și de 4,1% în 2011. Creșterea economică pozitivă a federației arabe pentru următorii ani se va datora în cea mai mare măsură emiratului Abu Dhabi, a cărui economie este susținută de afacerile cu petrol. Creșterea economică a Dubaiului va înregistra o valoare negativă în 2010 și zero în 2011, emiratul fiind în continuare “pus la pământ din cauza exceselor din anii trecuți”, este de părere Williams.
Povestea unei căderi
Boom-ul imobiliar din Dubai a avut la bază decizia din anul 2002 a autorităților de a permite străinilor să dețină proprietăți în emirat.
Această măsură a dus la o explozie a prețurilor, vârful fiind atins în anul 2008, când ritmul alert al pieței imobiliare făcea ca prețurile pentru apartamente și vile să crească cu 10% pe săptămână.
Pentru o țară fără rezerve semnificative de petrol, dar situată într-o regiune cu vaste resurse energetice, afacerile imobiliare deveniseră echivalentul aurului negru, acest sector reprezentând motorul economiei.
În prezent, banca americană de investiții JP Morgan estimează că prețurile pentru proprietăți vor continua să scadă până vor fi cu 80% mai mici față de nivelul atins în anul 2008. În prezent, prețurile sunt la 50% din maxim.
Efectele prăbușirii pieței imobiliare se țin lanț în Dubai. Aproape 1.000 de proiecte au fost anulate, conform statisticilor guvernului. Câteva dintre cele mai prestigioase (cum ar fi Burj Khalifa, cel mai înalt turn din lume) au fost terminate sau sunt în curs de finisare, însă acest lucru nu mângâie orgoliul rănit de renunțarea la adevăratele proiecte de anvergură ale emiratului. Iar în lipsă de prea multe opțiuni, guvernul a hotărât să revină la domeniile care aduceau economiei o performanță viabilă înainte de boom-ul imobiliar – transport și logistică, re-export, retail și turism.
Și sectorul financiar e la pământ
Cât despre rolul industriei serviciilor financiare în acest context nu se poate spune decât că este incert: criza imobiliară a ricoșat în sectorul financiar, lipsa de lichidități, băncile care nu au mai acordat credite și creșterea bruscă a prețurilor fiind efectele cele mai dureroase. Dar poate dovada cea mai clară a interdependenței dintre imobiliare și finanțe este decizia Dubai World de a numi în funcția de director de restructurare pe contabilul britanic Aidan Birkett de la Deloitte.
“Salvați imobiliarele!”
Deoarece mare parte din necazurile financiare ale Dubai World sunt concentrate în subsidiara Nakheel, dezvoltator care a construit mai multe insule artificiale, dintre care Palm Jumeirah, Birkett a spus hotărât: “Puneți pe picioare Nakheel și veți intra pe drumul cel bun pentru a rezolva problemele Dubai World; stabilizați imobiliarele și veți stabiliza întreg Dubaiul”.
Strategia lui Birkett, inspirată din experiența recentă a prăbușirii unor mari corporații britanice, a fost convingătoare pentru toți creditorii gigantului dezvoltator care au acceptat semnarea unui plan de reeșalonare a celor 25 de miliarde de dolari datorii pentru o perioadă de 5 până la 8 ani.
Fondul Monetar Internațional estimează datoriile totale ale Dubai la aproximativ 110 miliarde de dolari (81 miliarde de euro) – în care sunt incluse datoriile guvernului central, ale companiilor finanțate de stat (precum Dubai World) și ale altor corporații – valoarea totală reprezentând 140% din Produsul Intern Brut.
În acest context, emiratul va scoate la vânzare propriile active pentru achitarea datoriilor – cel mai probabil va fi vorba despre chilipiruri din timpul boom-ului imobiliar, precum retailer-ul american Barney’s, grupul canadian de entertainment Cirque du Soleil și operatorul de vase de croazieră QE2.
Perlele Dubaiului
- Burj Al Arab se numără printre cele mai înalte clădiri din lume și este totodată cel mai luxos hotel, fiind singurul de șapte stele din lume. Considerat a fi bijuteria Dubaiului, hotelul a fost dat în folosință în 2000 și are o înălțime de 322 m.
- Burj Khalifa este cea mai înaltă clădire din lume, cu o înălțime de 818 metri. Bugetul total alocat pentru acest proiect a fost de 4,1 mld. dolari, iar dezvoltatorul său este Emaar, deținut în proporție de 32% de guvernul din Dubai.
- The World este un arhipelag artificial ce numără 300 de insule, construit pentru a simboliza continentele lumii. Dezvoltatorul proiectului este Dubai World.
- Insulele artificiale în formă de frunză de palmier, construite de Nakheel, subsidiară a Dubai World, vor adăuga odată ce vor fi finalizate încă 520 de kilometri la lungimea coastelor Dubaiului.
- Hydropolis va fi primul hotel subacvatic din lume. Dezvoltatorii săi pretind că va fi clasat la zece stele, iar o cameră va costa circa 5.000 de dolari pe noapte.