“Primele măsuri vizează mediul economic din zona rurală. Crearea de locuri de muncă este prioritatea noastră. Internetul broadband în mediul rural este o altă prioritate. La sfârșitul anului 2013 trebuie să putem spune că avem cu adevărat internet la sat”, a spus ieri Stelian Fuia, fără să prezinte un plan concret.
Ca și în cazul predecesorilor săi Stelian Fuia nu a “atacat” însă problema fundamentală a agriculturii locale: de ce țăranii sunt săraci, iar cei de la oraș mănâncă scump.Întrebat de ce țăranii vând la marginea drumului varză, cartofi sau castraveți, Fuia s-a rezumat să afirme că soluția pentru această problemă sunt depozitele, fonduri pentru astfel de investiții fiind disponibile prin intermediul proiectelor europene.
“Noi putem crea cadrul pentru investiții în depozite de legume și fruncte, însă nu putem forța pe nimeni. Pentru a putea vinde la raft producătorii trebuie să se asocieze. Numai prin asociere producătorii pot îndeplini condițiile retailerilor, și anume standardizare și livrări constante.”
Prima decizie: schimbarea unui director care gestiona fonduri UE de 307 mil. euro
Prima schimbare făcută de Fuia la Agricultură a fost una la nivel de personal. Noul ministru l-a demis ieri pe Gheorghe Văcaru, directorul general al Autorității de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit (AMPOP). Această instituție gestionează fonduri europene de 307,6 milioane de euro, însă nu a reușit să aducă în ultimii cinci ani niciun ban european în economia locală.
“Din luna iunie a anului trecut plățile pentru acest program sunt suspendate. Nu ne jucăm cu absorbția fondurilor europene. Nu țin pe nimeni cu forța în minister. Ținta privind absorbția pe primul trimestru este un miliard de euro (fonduri pentru investiții și plăți directe – n. red.) și cred că o vom atinge”, a declarat ieri Fuia. România are la dispoziție 10 miliarde de euro pentru proiecte de investiții în agricultură în perioada 2007-2013, din acești bani fiind atrași până în prezent 3,4 miliarde de euro.
“Pentru acest an avem o țintă ambițioasă de 2,5 miliarde de euro. Sunt convins că vom face target-ul anual, care reprezintă 40% din cât și-a asumat Guvernul”, a adăugat Fuia.
Merge înainte cu taxa pe pârloagă
Dacă în privința instrumentelor cu ajutorul cărora va genera noi locuri de muncă în mediul rural ministrul nu a dat detalii, despre taxarea celor care lasă terenurile pârloagă șeful de la agricultură a subliniat că proiectul va fi în două săptămâni pe masa guvernului.
“Dacă acum 2-3 ani aveam 2,5 milioane de hectare nelucrate, la sfârșitul anului trecut suprafața a coborît la sub 1 milion de hectare. Această suprafață trebuie adusă în circuitul agricol fără a afecta proprietatea. Terenul este un bun privat, însă este vorba și de un bun public dacă se ia în considerare ce reprezintă acest teren pentru potențialul de creștere economică.”
Taxa pe pârloagă este un proiect adus în lumina reflectoarelor în urmă cu un an de fostul ministru Valeriu Tabără. Legea a intrat anul trecut în impas pentru că oficialii guvernului au considerat că o lege de tip punitiv ar avea un impact negativ asupra populației.
Ulterior legea a fost modificată sub forma unui proiect care vizează igienizarea terenurilor agricole. În cea mai recentă formă disponibilă public proiectul de lege vizează taxarea cu până la 400 de lei/hectar a celor care nu își curăță terenurile de buruieni “În două săptămâni sperăm să punem pe masa guvernului forma finală a legii. Trebuie văzut ce soluție vom alege, cea a unei ordonanțe de urgență sau a adoptării prin Parlament”, a afirmat Fuia.
Se așteaptă la negocieri dificile la Bruxelles
Deși duce mai departe o bună parte din proiectele începute de predecesorul său, Stelian Fuia nu se arată la fel de optimist ca Valeriu Tabără în privința prelungirii interdicției privind achizițiile “la liber” de teren agricol făcute de către străini. Noul ministru își justifică poziția prin faptul că o astfel de măsură ar implica modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.
“Străinii nu pot cumpăra teren la liber în România până la data de 31 decembrie 2013. O firmă cu acționari străini este însă o societate românească. Intenția noastră este să ducem moratoriul și după 2013 dacă este posibil. Celelalte țări, Ungaria și Polonia, care au reușit prelungirea termenului nu au avut inclusă această clauză în tratatul de aderare. O prelungire a termenului ar însemna modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană”, a explicat ministrul.
Valeriu Tabără declara în urmă cu un an că atâta timp cât se va afla în fotoliul de ministru de la Agricultură străinilor nu le va fi permis să cumpere teren fără restricții pe piața locală.
Fostul șef de la Agricultură sublinia la acel moment că un val de achiziții de teren agricole făcute de străini ar afecta securitatea agricolă a României.
Interesul investitorilor străini pentru agricultura locală este vizibil, în condițiile în care în ultimii ani aceștia au ajuns să dețină în România aproximativ 700.000 ha de teren arabil, 8,4% din total, potrivit unei statistici făcute publice la sfârșitul anului trecut de Ministerul Agriculturii (MADR). Valoarea investițiilor făcute de străini în terenurile arabile locale se cifrează la circa 1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere un preț mediu de 2.000 de euro/hectar. Investitorii danezi, italieni, britanici sau americani nu pot cumpăra teren la liber în România, ei fiind obligați să facă achizițiile prin intermediul companiilor înregistrate local. Această barieră s-a dovedit însă ineficientă în fața “setei de pământ” a investitorilor.