Decizia de direcționare a 84 de milioane de euro din fondurile europene destinate inițial sprijinirii operatorilor de telecom care construiesc rețele pentru a oferi internet de mare viteză pentru proiectul e-România, care își propune să interconecteze toate sistemele IT ale statului, va depinde de rezultatele unui studiu pe care îl va realiza autoritatea de reglementare în comunicații, a anunțat Ministerul Comunicațiilor.
“Ministerul Comunicațiilor consideră necesară direcționarea sumei de 84 milioane euro din fondurile destinate creării infrastructurii de comunicații de mare viteză (…) către proiectele ce vizează dezvoltarea serviciilor publice electronice (…)”, potrivit reprezentanților instituției, citați de Mediafax. Proiectul eRomânia are o valoare estimată de 500 mil. euro, 60% din fonduri urmând a fi atrase din fonduri europene. La începutul acestei luni, în cadrul Comitetului de Monitorizare, unde au fost prezenți și reprezentanți ai Comisiei Europene, a fost discutată intenția Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) de a propune direcționarea sumei spre serviciile de tip e-guvernare.
Ministerul Comunicațiilor, condus de vicepreședintele PD-L Gabriel Sandu, își bazează cererea pe ipoteza că investițiile private realizate în domeniu ar fi suficiente, astfel că o intervenție a statului nu ar mai fi necesară. MCSI a adus în sprijinul acestei teorii un studiu al Autorității de reglementare care arată că doar 846 de localități (cu o populație de 202.138 de locuitori, constituind 0,94% din populația României și 76.505 gospodării) nu erau acoperite cu rețele de acces de comunicații, care să permită furnizarea de servicii de comunicații în bandă largă.
“Ținând cont de evoluția acoperirii cu servicii de comunicații de mare viteză (în bandă largă) la nivelul României, prin realizarea unor investiții private în acest domeniu, care ar putea pune sub semnul întrebării necesitatea utilizării fondurilor publice în acest scop, membrii comitetului au recomandat efectuarea un studiu suplimentar din partea ANCOM pentru a se confirma aria de acoperire și rezonabilitatea tarifelor pentru serviciile mobile de bandă largă, urmând ca decizia de direcționare să fie luată după comunicarea acestor rezultate”, potrivit ministerului.
De altfel, datele pe care se bazează MCSI pentru a-și justifica intenția de a transfera cele 84 mil. euro către e-România nu reflectă în totalitate realitatea de pe piață. Astfel, serviciile de internet prin rețele fixe, care au viteze mai mari și tarife mai mici, acoperă în principal cele mai mari 200 de orașe din România în timp ce restul localităților sunt prinse în statistici în special datorită rețelelor construite de operatorii de telefonie mobilă. De altfel, statistica localităților acoperite de rețele de net de mare viteză s-a îmbunătățit drastic abia la începutul acestui an, când Vodafone a lansat servicii 3G în banda de 900 MHz care acoperă aproximativ 90% din populație. Vodafone este însă singurul operator mobil care are o asemenea acoperire pentru internet mobil 3G în acest moment.
România este una dintre cel mai puțin dezvoltate piețe de internet din UE, în condițiile în care la finele anului trecut două din trei gospodării nu cumpăraseră acces la net de mare viteză. Anul trecut MCSI anunțase că va folosi cele 84 mil. euro pentru a se asigura că în 2015 opt din 10 gospodării vor folosi net broadband. Abandonarea acestui proiect a venit pe fondul eșuării discuțiilor cu operatorii de telecom în ceea ce privește modalitatea de utilizare a fondurilor europene.