Luna februarie a adus încă o surpriză ne­plăcută, creditul privat continuând să scadă, ceea ce arată că în continuare bancherii nu reușesc să vândă finanțări suficient de mari pentru a acoperi rambursările, chiar dacă mulți jucători au anunțat pentru anul acesta planuri de creștere.

În paralel, depozitele firmelor au coborât, pentru a doua lună consecutiv, însă este neclar dacă aceasta reflectă în continuare probleme în cash-flow, care le-ar obliga să își consume rezervele, sau dimpotrivă unii jucători încep să facă investiții, anticipând o creștere a afacerilor în perioada următoare.

Creditul privat a scăzut cu 0,6% în februarie, până la un sold de 206,6 miliarde de lei (49 mld. euro). Excluzând impactul inflației, scăderea a fost chiar mai mare, de 1,3%. Aceasta a fost a doua lună consecutivă de scădere, după ce la sfârșitul anului trecut stocul de finanțări reușea să urce. În aceste condiții, creditul privat reușește o creștere anuală modestă, de 3,7% în termeni nominali, care se transformă însă într-o scădere de 3,6%, atunci când se elimină impactul inflației.

“Evoluțiile anualizate confirmă ce am văzut și până acum. Avem o creștere în zona finanțărilor pentru companii, mai ales în valută. La persoane fizice creșterea a fost concentrată la creditele în valută, iar aici este exclusiv efectul programului «Prima casă»”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.

În termeni anualizați, creditul în lei a scăzut cu 3% (respectiv 10% în termeni reali), în timp ce creditul în valută, exprimat în euro, a urcat cu 5,6%.

În luna februarie, la fel ca în ianuarie, nu s-a mai respectat trendul anual, astfel că finanțările în lei au urcat marginal, cu 0,1% în termeni nominali, în timp ce soldul creditului în valută a stagnat.

“Într-adevăr, atât în ianuarie cât și în februarie cifrele au arătat o contracție a creditului în valută în special pe sectorul gospodăriilor populației. În continuare factorul principal al acestei evoluții îl reprezintă lipsa cererii solvabile, corelat însă în această perioadă și cu un anumit factor de sezonalitate”, spune Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank.

Populația are datorii la bănci de aproape 100 de miliarde de lei (23,6 mld. euro). În februarie atât creditele în lei, cât și cele în euro au scăzut cu circa 1%. Față de luna februarie 2010, populația și-a redus creditele în lei cu 7%, în timp ce împrumuturile în valută au urcat cu aproape 8%. Ritmurile sunt calculate pentru solduri exprimate în lei. Companiile au datorii ceva mai mari, de aproape 107 miliarde de lei (25,3 mld. euro). Soldul împrumu­turilor în lei a stangat, în timp ce la valută a urcat cu 9%.

Majoritatea bancherilor vorbesc anul acesta despre planuri de creștere pe creditare, vizând ritmuri de o cifră, iar cei mai optimiști, chiar de două cifre. Constantinescu apreciază că soldul creditelor ar putea să urce cu 6%-7% anul acesta, având în vedere perspectivele redresării economiei.

Doar populația mai pune bani deoparte

Populația a reușit să își majoreze în luna februarie economiile la bănci, chiar dacă bancherii au ajustat dobânzile oferite și chiar au încercat să tenteze clienții să ia credite pentru a consuma mai mult.

Depozitele populației în lei au urcat în februarie cu 1,6%, până la 65,8 mld. lei (15,6 mld. euro), potrivit datelor BNR. Soldul depozitelor în valută a coborât ușor exprimat în lei, până la 39,3 mld. lei (9,3 mld. euro), însă statistica este influențată de variația cursului.

Leul a câștigat 0,9% în fața euro în februarie, în timp ce statistica BNR indică o scădere a soldului cu 0,7%, ceea ce înseamnă că, exprimat în euro, stocul de depozite a urcat marginal. Firmele au continuat însă să își consume depozitele. Depozitele în lei au coborât cu 4,2%, iar cele în valută (pentru soldul exprimat în lei) cu 3,4%.

“Această evoluție în dinamica depozitelor com­paniilor poate fi interpretată și ca un semnal pozitiv – în sensul orientării fondurilor disponibile spre investiții în măsura în care activitatea economică a dat semnale de revenire în ultimele luni, industria și exporturile înre­gistrând rezultate îmbucurătoare”, apreciază Constan­tinescu.