Presa romana, ahtiata de crima senzationala de la manastirea din Tanacu, cu maicuta Irina ucisa pentru exorcism, nu a acordat cuvenita atentie bataliei din Parlamentul Romaniei, unde s-a desfasurat ciocnirea violenta in jurul conceptiei de proprietate si al reformei justitiei, si votul privind prima motiune de cenzura a legislaturii 2004-2008.
Din pacate, nici dezbaterea parlamentara nu a urcat la nivelul corespunzator celor doua probleme fundamentale ale reformei societatii romanesti – proprietatea si justitia. In locul unei discutii de fond, am asistat la o intrecere de glumite populiste menite sa provoace aplauze in galeria respectiva – de la “guvernarea tip gaga” la “bancuri Radio Erevan”.
In materie de proprietate, concept fundamental al societatii europene, se impunea o reabilitare a principiilor incalcate de guvernarile pastorite de Ion Iliescu si o reparatie generala a abuzurilor savarsite de regimul comunist. Pachetul legislativ adoptat de Parlament raspunde destul de onorabil ambelor cerinte si se inscrie la loc de cinste in prestatia pentru aderare la Uniunea Europeana a actualei puteri. Chiar daca in aplicarea prevederilor noii legislatii se vor ivi unele dificultati, in special la capitolul despagubirilor, Romania dispune acum de o baza legala cu privire la functionarea si garantarea proprietatii.
Nu pot emite o judecata tot atat de categorica atunci cand procedez la o analiza atenta a pachetului legislativ referitor la reforma justitiei. Aici, guvernul s-a confruntat nu numai cu probleme de principiu, dar si cu probleme de personal. De-a lungul celor 15 ani care s-au scurs de la revolutia din decembrie 1989, guvernantii romani au savarsit numeroase ingerinte in modul de functionare a celei de-a treia puteri in stat. De fapt, nu a existat o adevarata separatie a puterii judecatoresti de cea executiva, fara a mai pomeni de sechelele comuniste care supravietuiesc in institutiile principale ale magistraturii. Desigur, nu pot exista obiectii la pensionarea sau chiar revocarea acestor sechele. Dar este greu sa convinga oamenii ca, instituind dreptul presedintelui tarii ca la propunerea ministrului justitiei sa poata numi sau revoca magistratii, se intareste independenta justitiei.
Tocmai pe acest punct vulnerabil al pachetului legislativ se bazeaza contestatia Partidului Social Democrat la Curtea Constitutionala, care urmeaza sa se pronunte asupra legalitatii constitutionale a pachetului.
Pentru analistul politic este foarte semnificativ faptul ca motiunea de cenzura initiata de PSD cu ocazia prezentarii acestui pachet legislativ a fost respinsa cu 265 de voturi “impotriva” si numai 186 “pentru”. Aceasta inseamna ca guvernul Aliantei a ajuns sa dispuna de o majoritate solida in Camerele reunite. E o majoritate cam asimetrica – mai solida in Camera, dar foarte slaba in Senat. Atunci cand votul e secret domina in multe cazuri dorinta parlamentarului (indiferent de partid) de a ramane beneficiar al statutului de-a lungul intregii legislatii pana in 2008, evitand cu grija declansarea alegerilor anticipate. Avantajele financiare, la care se adauga cele care tin de locuinta si transport plus calatorii in strainatate sunt mai puternice decat disciplina si ideologia de partid.
Oricum, s-ar putea considera ca o lege obiectiva a vietii politice romanesti: numarul parlamentarilor de care dispune un partid venit la putere este mai mare la incheierea legislaturii decat la inaugurarea ei.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.