Seful statului ales de un colegiu de electori, un guvern care sa detina intreaga putere administrativa, un CSAT in coordonarea primului-ministru si un Senat care preia atributiile Curtii Constitutionale – acestea sunt propunerile PNL pentru reforma constitutionala.
Vicepresedintele PNL Teodor Melescanu a prezentat luni seara conducerii partidului un proiect de reforma constitutionala, pus la punct de o echipa din PNL si de constitutionalisti pe care liberalii au decis sa si-l asume si sa-l discute.
Potrivit acestuia, seful statului va fi o autoritate neutra de reprezentare (nu va mai avea puteri administrative), Guvernul, isi va schimba numele in Consiliu de ministri, condus de un presedinte, Parlamentul va ramane bicameral, dar atributiile vor fi complet diferite.
Teodor Melescanu a declarat ieri pentru Ziarul Financiar ca, potrivit propunerii, presedintele nu ar mai urma sa fie ales prin vot universal, ci de catre un colegiu de electori format din membrii Senatului, ai Camerei Deputatilor, din europarlamentarii romani si presedintii Consiliilor Judetene. Presedintele nu va mai avea puteri executive, avand doar atributii de reprezentare pe plan extern si intern. Insa el va fi cel care va propune presedintele Consiliului de ministri care va fi validat de Camera Deputatilor, singura care va avea atributii in acest sens.
Stiind opozitia presedintelui Traian Basescu, dar si a altor partide pentru alegerea sefului statului prin vot indirect, Melescanu a declarat ca proiectul “nu are in vedere nici un fel de persoane, nici din trecut, nici de acum, ci se refera la modul de functionare a institutiilor, un mod de functionare defectuos, in acest moment”.
Asadar, spune Melescanu, reducerea atributiilor sefului statului ar urma sa reglementeze actuala situatie, cand multe dintre atributiile sefului statului se suprapun cu cele ale primului-ministru. In acest context, calitatea sefului statului, aceea de a fi seful Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), va fi transferata in responsabilitatea presedintelui Consiliului de Ministri, intrucat activitatile acestei institutii vor fi controlate de aici. Asadar, in varianta prezentata de Melescanu liberalilor, Guvernul ar urma sa se numeasca Consiliu de Ministri, condus de un presedinte – este o revenire la traditia interbelica. Acesta va avea intreaga responsabilitate administrativa, va putea numi si demite ministri, dar nu va putea fi inlocuit din functie decat printr-o motiune de neincredere a Camerei Deputatilor. Asta pentru ca aici atributiile Camerei si ale Senatului vor fi complet diferite. Camera Deputatilor (care ar urma sa fie compusa din 283 de deputati) va reprezenta intreg electoratul, in vreme ce Senatul (83 de senatori) va reprezenta regiunile, spune Melescanu.
Camera Deputatilor va examina toate legile, fara ca acestea sa mai treaca pe la Senat. Senatul va promulga aceste legi (atributie care revine actualmente sefului statului), avand asadar posibilitatea unui veto asupra lor. Senatul va avea competente exclusive atunci cand este vorba despre existenta unor exceptii de neconstitutionalitate. Asadar, se va pronunta asupra acestor exceptii, rol pe care actualmente il indeplineste Curtea Constitutionala. Aceasta ar urma sa fie desfiintata, iar atributiile sale sa fie preluate de Senat. Camera Deputatilor si Senatul vor fi alese printr-un vot mixt, uninominal pe liste.
De-a lungul vremii au existat mai multe variante de reforma constitutionala, propuse de mai toate partidele, dar aceasta ultima este mai complexa.
Intre propunerile de modificare a Constitutiei se afla si propunerea lui Traian Basescu de trecere la un sistem parlamentar unicameral. Insa acestei idei i se opune atat PNL cat si PSD. Seful statului a amenintat ca va cere populatiei sa se pronunte prin referendum asupra acestui aspect. Un alt diferend recent este legat de atributiile presedintelui si ale sefului Executivului. Liberalii s-au pronuntat, din nou, prin vocea premierului Tariceanu, pentru un sistem parlamentar, ceea ce presupune ca presedintele sa fie ales in mod indirect si nu prin sufragiu universal.
Este, asadar, de asteptat ca seful statului sa se opuna varientei discutate luni seara de liberali. Pana se va degaja insa un punct de vedere unitar din care sa rezulte o varianta coerenta de modificare a Constitutiei, va mai trece o vreme. Este insa de remarcat ca variantele propuse pana in prezent pentru modificare Constitutiei sunt din ce in ce mai complexe. Insa exista si sisteme electorale mai simple. De pilda, sistemul american care delimiteaza, ca si la noi, cele trei puteri in stat – puterea judecatoreasca, executiva, legislativa. In privinta puterii executive, cea care la noi este impartita intre presedinte si premier, aceasta este, in SUA, in mainile presedintelui care este si seful Guvernului.