“Se pregătește debarcarea lui Victor Cionga. Se pare că în șase luni a reușit să-i deranjeze pe mulți cu propunerile lui de restructurare a grupului BVB. Consiliului de Administrație va lua o decizie joi, când se va discuta evaluarea activității sale la șase luni”, au declarat sursele citate.
Cionga a preluat conducerea executivă a Bursei de Valori București în luna septembrie a anului trecut, la două luni după ce a fost numit director general de către Consiliul de Administrație.
Unul dintre obiectivele declarate ale lui Cionga este restructurarea internă atât a companiei Bursa de Valori București, cât și la nivelul grupului BVB, în care se mai regăsesc Depozitarul Central, Casa de Compensare București, Fondul de Compensare a Investitorilor și Institutul de Guvernanță Corporativă.
Astfel, în proiectul de buget de venituri și cheltuieli pentru acest an al BVB sunt prevăzute costuri de 816.000 de lei pentru reorganizarea internă, inclusiv prin reducerea numărului de angajați “la un nivel optim, cu scopul eficientizării operațiunilor derulate de companie”.
Reorganizarea ar presupune și comasarea unor departamente din companiile din grupul BVB și, implicit, scăderea numărului de angajați si a costurilor. Printre departamente vizate ar fi cele de juridic, administrativ și contabilitate. Totodată, este vizată și implementarea rapidă de către un specialist de resurse umane a unui plan de evaluare și motivare a personalului BVB, în funcție de performanțele obținute.
Alte surse din piața de capital au declarat pentru MEDIAFAX că posibila revocare a lui Cionga ar fi un prim pas pentru o viitoare schimbare a Consiliului de Administrație, având în vedere că o parte dintre acționari vor încerca să propună alegerea de noi administratori în AGA de bilanț convocată pentru finele lunii aprilie.
“Consiliul de Administrație este dezbinat. Este posibil să zboare la AGEA (din 24 aprilie – n.r.), având în vedere că și-a cam pierdut din susținerea acționarilor, dacă ne uităm la cvorumul care a fost la ultima AGA (în care trebuia votată schimbarea politicii de comisioane – n.r.)”, au mai spus sursele.
În urmă cu două săptămâni, adunarea generală extraordinară a acționarilor nu s-a întrunit din lipsă de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacțiilor și introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenți acționari care dețineau 40,15% din titluri, iar cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.
Modificarea politicii de tarifare a determinat controverse atât între membrii Consiliului de Administrație al Bursei, cât și între firmele de brokeraj. Brokerii mici au susținut că noua modalitate de tarifare le va crește costurile și, într-un final, vor fi nevoiți să iasă din piață, în timp ce firmele mari de brokeraj au susținut această propunere, având în vedere că pentru ele cheltuielile urmau să scadă.
Asociația Brokerilor, al cărei președinte este Dan Paul, actual vicepreședinte al BVB, a anunțat că se va opune schimbării politicii de tarifare încă dinainte de AGA.
Deși AGA pentru modificarea comisioanelor nu s-a întrunit în 13/14 martie, Consiliul de Administrație al BVB a pus din nou propunerea pe ordinea de zi a unei noi adunări generale, convocată pentru 24/25 aprilie.
Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București a fost ales la începutul anului trecut, iar din cei nouă membri, șase fac parte din “grupul băncilor”, care l-a susținut pe Lucian Anghel pentru funcția de președinte CA.
“Grupul băncilor” este reprezentat în CA și de Valerian Ionescu (BCR), Adrian Lupșan (director general adjunct la Intercapital Invest), Narcisa Oprea (avocat la Schoenherr și Asociații), Schroll Matjaz (reprezentant al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea) și Robert Cosmin Pană (din partea firmei de brokeraj Swiss Capital și fost angajat al BVB și al Depozitarului Central).
Ceilalți trei membri sunt fostul președinte CA Stere Farmache, Dan Paul și Octavian Molnar (IFB Finwest).
Cei mai mari acționari ai BVB sunt fonduri de investiții străine, printre care fonduri Erste și fonduri Franklin Templeton, care dețin câte 5% din acțiuni. Totodată, o prezență vizibilă sunt SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) și SIF Oltenia (SIF5), care dețin tot câte 5% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.