Daron Acemoglu, James A. Robinson

De ce eșuează națiunile

Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei

Editura Litera

Traducere din limba engleză de Anca Simitopol.

Kronika este noua colecție a editurii Litera în care umanitatea este reconstruită prin cărți ce ne ajută să pătrundem în culisele celor mai interesante evenimente politice, sociale sau financiare de ieri și de astăzi.

Această carte – scriu autorii în prefață – abordează subiectul diferențelor enorme  de venit și de standard de viață care separă țările bogate ale lumii, ca Statele Unite, Marea Britanie și Germania, de cele sărace, precum țările din Africa Subsahariană, America Centrală și Asia de Sud.

De ce este Egiptul cu mult mai sărac decât Statele Unite? Care sunt cauzele ce îi împiedică pe egipteni să prospere? (…)

Vom arăta că această interpretare a sărăciei din Egipt, inter­pretarea populară, oferă o explicație generală chestiunii sărăciei țărilor sărace. Fie că este vorba de Coreea de Nord, de Sierra Leone sau de Zimbabwe, vom arăta că țările sărace sunt sărace din același motiv pentru care Egiptul este sărac. Țări ca Marea Britanie și Statele Unite s-au îmbogățit pentru că tocmai cetățe­nii lor au răsturnat elitele care controlau puterea și au creat, în schimb, o societate unde drepturile politice au fost larg distribu­ite, în care poporul a putut trage la răspundere guvernul și, astfel, marea majoritate a populației a profitat de oportunitățile econo­mice. Vom arăta că, pentru a înțelege motivul pentru care există foarte multă inegalitate în lume, trebuie să cercetăm amănunțit trecutul și să studiem dinamica istorică a societăților. Vom vedea că Marea Britanie este mai bogată decât Egiptul pentru că, în 1688, Marea Britanie (sau Anglia, mai precis) a trecut printr-o revolu­ție care a transformat politica și, de asemenea, economia acestei națiuni. Oamenii s-au luptat și au câștigat mai multe drepturi po­litice, pe care le-au folosit în vederea multiplicării oportunităților economice. Rezultatul a fost o traiectorie politică și economică total diferită, care a culminat cu Revoluția Industrială.

Revoluția Industrială și dezvoltarea tehnologică pe care ea a declanșat-o nu au ajuns și în Egipt, deoarece această țară se afla atunci sub dominația Imperiului Otoman care trata Egiptul în­tr-un mod asemănător modului în care țara va fi tratată, mai târziu, de către familia Mubarak. Dominația otomană a fost înlă­turată de Napoleon Bonaparte, în 1798, dar țara a ajuns apoi sub stăpânirea colonialismului britanic care, ca și otomanii, nu a avut interes să ajute Egiptul să prospere. Deși egiptenii s-au eliberat de sub ambele stăpâniri, otomană și britanică, și, în 1952, au răs­turnat regimul monarhic, nu au trecut prin revoluții precum cea engleză din 1688. În loc să transforme radical politica egipteană, ei au adus la putere o altă elită, la fel de dezinteresată ca otoma­nii și britanicii de prosperitatea egiptenilor de rând. Prin urmare, structura de bază a societății nu s-a schimbat, iar Egiptul a rămas o țară săracă.

Vom studia, în această carte, cum se reproduc în timp aceste tipare și de ce uneori sunt modificate, ca în cazul Revoluției engle­ze, de la 1688, sau cel al Revoluției Franceze, de la 1789. Această analiză ne va ajuta să vedem dacă situația din Egipt este diferită astăzi și dacă revoluția care l-a dat jos de la putere pe Mubarak va crea un nou set de instituții capabile să genereze prosperitate pentru egiptenii de rând. Egiptul a avut parte, în trecut, de revo­luții care nu au schimbat lucrurile întrucât cei care le-au condus au preluat, pur și simplu, puterea de la cei pe care i-au dat jos și au recreat un sistem similar. Este foarte dificil, într-adevăr, pentru cetățenii de rând să dobândească, în mod real, putere politică și să schimbe modul în care funcționează societatea. Dar acest lucru este, totuși, posibil și vom vedea cum s-a petrecut asta în Anglia, Franța și Statele Unite, precum și în Japonia, Botswana și Brazi­lia, în mod fundamental este nevoie de o transformare politică de acest tip pentru ca o societate săracă să devină bogată. Există dovezi că o asemenea transformare ar putea avea loc în Egipt. Reda Metwaly, o altă protestatară din Piața Tahrir, spunea: „Acum musulmanii și creștinii, bătrânii și tinerii sunt uniți și cer același lucru”. Vom vedea că o astfel de mișcare extinsă în societate a jucat un rol esențial în celelalte transformări politice. Dacă înțe­legem când și de ce apar asemenea tranziții, vom putea aprecia mai bine când sunt sortite pieirii astfel de mișcări, așa cum s-a întâmplat adesea în trecut, și când putem spera că vor avea șanse de reușită și vor îmbunătăți milioane de vieți.

„Acemoglu și Robinson – doi dintre cei mai importanți experți din lume în domeniul dezvoltării – ne arată de ce nu geografia, bolile sau cultura, ci chestiunea instituțiilor și a politicii explică, mai degrabă, de ce unele națiuni sunt bogate și altele sărace. Această carte extrem de accesibilă oferă o perspectivă pătrunzătoare binevenită atât pentru specialiști, cât și pentru publicul larg.” (Francis Fukuyama)

„Autorii demonstrează, în mod convingător, că țările ies din sărăcie numai când au instituții economice adecvate, mai ales proprietate privată și concurență. În mod cu totul original, ei susțin că probabilitatea ca țările să își dezvolte instituții bune este mai mare atunci când acestea au un sistem politic pluralist deschis, în care există concurență pentru funcțiile politice, un bazin electoral vast și deschidere către noi lideri politici. Această legătură intimă dintre instituțiile politice și instituțiile economice este punctul central și esențial al contribuției lor, teoria concretizându-se într-un studiu de mare vitalitate asupra uneia dintre întrebările cruciale din economie și din economia politică.” (Gary S. Becker, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 1992)

„Este o carte foarte serioasă, scrisă jucăuș și glumeț, pe o temă foarte gravă, de doi  autori americani. Este o carte care radiografiază lumea contemporană prin prisma unui trecut istoric, ideologic și religios, de a desluși de unde atâta bogăție într-o parte a acestei lumi și de unde atâta sărăcie în altă parte. În carte avem capitole despre industria extractivă, de ce a existat colonialism, de ce există democrație, de ce există Uniunea Europeană și Alianța Nord Atlantică, toate sunt puse într-un acord și întrucâtva cursiv cu istoria trecută cu foarte multe detalii și povești care dau farmec unei cărți extrem de serioase, scrisă jucăuș pentru înțelesul unui public nespecializat cu temele economice”, a apreciat scriitorul Bedros Horasangian, prezent la lansare.