Biblioterapia – o colectie coordonata la Curtea Veche de Doru Somesan. Carti care se adreseaza si publicului larg, si specialistilor.
Ralf T. Vogel – Psihoterapie cognitiv-comportamentala si psihanaliza. Incercare de integrare. Cele doua mari scoli psihoterapeutice (psihanaliza si terapia comportamentala) au dezvoltat in ultimele decenii teorii si modele complexe ale psihopatologiei, precum si, pe aceasta baza, o multitudine de metode de tratament al tulburarilor psihice si le-au integrat cu succes in cotidianul clinicii. Din pacate, aceasta dezvoltare s-a remarcat rareori prin schimburi regulate cu cealalta directie terapeutica. Cartea dr. Vogel este o exceptie laudabila si exemplara, caci autorul inceraca cu succes sa integreze cunoasterea specifica terapiei comportamentale in tratamentul psihodonbamic. Ralf Vogel este profesor universitar de psihoterapie si activeaza in Germania. Traducere din limba germana de Roxana Melnicu. Revizuirea traducerii de Vasile Dem. Zamfirescu.
Nossart Peseschkian – Psihoterapie pozitiva. Teorie Si practica. Traducere din limba germana de Raluca Rapan. Situatia bolnavului – si nu numai a bolnavului psihic – se aseamana in multe privinte cu cea a unui om care sta un timp indelungat intr-un singur picior. Dupa o vreme ii amortesc muschii, piciorul pe care se sprijina greutatea incepe sa il doara. El nu va mai fi in stare sa isi pastreze echilibrul. Si nu il va durea numai piciorul, intreaga musculatura va incepe, intr-o asemenea pozitie neobisnuita, sa se tensioneze si sa se crispeze. Apasarea dureroasa va deveni de nesuportat, omul va striga dupa ajutor. Un om batran si intelept ii va sugera sa se gandeasca cat de bine ii este de fapt, in comparatie cu oamenii care nu au deloc picioare. Un altul va insista, rugandu-l, sa isi imagineze ca este numai o pana, caci cu cat s-ar concentra mai intens, cu atat vor ceda mai repede durerile sale. Un batran cumpanit va adauga cu bunavointa: “Timpul le rezolva pe toate”. In cele din urma un privitor se va apropia de suferind si il va intreba: “De ce stai intr-un picior? Indreapta-l pe celalalt si lasa-te pe el. Ai totusi doua picioare, nu unul singur”. Exact aceasta este psihoterapia pozitiva. Prof. dr. Nossrat Peseschkian, fondatorul psihoterapiei pozitive, este autorul a 20 de carti de specialitate – dintre care Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie a fost tradusa si in limba romana la Editura Trei – si intemeietorul Academiei Internationale pentru psihoterapie pozitiva si psihoterapie transculturala.
Jay Ingram – Teatrul mintii. Constiinta in spatele cortinei. Traducere din limba engleza de Viorel Zaicu. Autorul analizeaza o seama de aspecte legate de constiinta si dezvaluie modul in care functioneaza creierul nostru si cum reusim sa facem ca lumea sa capete un sens pentru noi.
Irvin D. Yalom – Calaul dragostei si alte povesti de psihoterapie. Traducere din limba engleza de Smaranda Nistor. “In aceasta carte voi spune povestile a zece pacienti care au apelat la psihoterapie si care, pe parcursul acestui demers, s-au luptat cu durerea existentiala. Dar nu acesta a fost motivul pentru care mi-au cerut ajutorul; dimpotriva, toti zece sufereau de problemele obisnuite ale vietii cotidiene: singuratate, dispret fata de sine, impotenta, migrene, compulsivitate sexuala, obezitate, hipertensiune, tristete, o mistuitoare dragoste obsesiva, oscilatii bruste ale starii de spirit, deprimare. Si totusi, cumva (un care se dezvaluie altfel in fiecare poveste), psihoterapia a scos la iveala radacini adanci ale acestor probleme cat se poate de prozaice – radacini care se intind departe, pana la esenta existentei. “Vreau! Vreau!” se aude mai tot timpul in cursul acestor istorisiri. O pacienta a strigat: “‘O vreau inapoi pe scumpa mea fetita moarta!’, in timp ce isi neglija cei doi baieti ramasi in viata. Un alt pacient insista: ‘Imi doresc sa le regulez pe toate femeile care-mi ies in cale!’, pe masura ce cancerul limfatic de care suferea ii invada pe rand cele mai tainice cotloane ale trupului. Iar un altul implora: ‘Vreau niste parinti si o copilarie de care n-am avut parte niciodata!’, agonizand asupra a trei scrisori pe care nu se putea hotari sa le deschida. Iar o alta a declarat: ‘Vreau sa fiu vesnic tanara’, caci ea, o femeie in varsta, nu se putea desprinde din dragostea devoratoare pe care i-o purta unui barbat cu treizeci si cinci de ani mai tanar decat ea.” (Irvin D. Yalom) Irvin D. Yalom este unul dintre cei mai cunoscuti psihoterapeuti contemporani. Cele mai importante lucrari teoretice le-a dedicat psihoterapiei de grup si psihoterapiei existentiale. Profesor de psihiatrie la Stanford University, Yalom a primit in anul 2000 Premiul Oscar Pfister din partea Asociatiei Americane a Psihiatrilor.