Frumoasă ești, de-ai rămânea copil
Să mă înveți cum timpul se amână,
Să ne jucăm tăcuți într-un azil –
Bătrân mă simt, abia de-o săptămână.
Și te sărut pe tâmplă și pe mână,
Și mă privești, de parcă-ncetișor
Se roagă apa rece din fântână
Să-mi dai pudoarea ultimului zbor.
Eu te-am găsit naivă pe câmpii,
Te-am adunat la ghemul vieții mele,
Când Moș Crăciun împarte jucării,
La doi nebuni cu ochii în podele.