Companiile care au datorii către stat, având, în aceeași vreme
și de încasat bani de la același stat vor intra într-un sistem în
care cele două entități își compensează datoriile, potrivit unui
nou proiect pentru susținerea mediului economic avut în vedere de
Guvern. Companiile nou înființate care investesc 500.000 de euro și
angajează 25 de oameni ar putea beneficia de scutirea de
impozit.
Planul va fi anunțat săptămâna viitoare. Acesta ar fi un al treilea
plan de relansare elaborat de când Emil Boc este la Palatul
Victoria – celelalte două au ca piloni principali programul “Rabla”
și “Prima casă”.
“S-a discutat (în coaliție – n.n.), planul va fi anunțat când va fi
finalizat, probabil săptămâna viitoare”, a spus Vasile Blaga.
Deputatul Sulfina Barbu, fost ministru al mediului, care
cooordonează grupul care stabilește măsurile, spune că planul va fi
discutat o lună cu mediul de afaceri și ar putea intra în vigoare
în septembrie.
Mediul de afaceri este însă sceptic. “Suntem în 12 iulie (ieri –
n.n.). Când propunem aceste măsuri, când le luăm, când intră în
vigoare, când își produc efectele?”,. se întreabă Cristian Pârvan,
secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri (AOAR)
Cristian Pârvan de la AOAR mai spune că își pune puține speranțe în
noul plan de relansare. “Despre compensarea datoriilor tot auzim
din 2009. Deocamdată ceea ce vedem este că Fiscul a introdus o nouă
măsură pentru «ajutorarea» mediului de afaceri – este vorba despre
acea obligație ca toți operatorii care fac activități de
import-export să-și înregistreze cazierul fiscal în noul registru
al operatorilor intracomunitari pentru că Fiscul este incapabil să
intre în baza de date a Poliției și să vadă care sunt cei cu
probleme. Asta cere timp și bani pentru că nu se poate face online.
Asta este măsura lor anticriză”, comentează Cristian Pârvan.
În plus, afirmă el, TVA care anul trecut începuse să fie returnată
ceva mai repede a început din nou să întârzie.
“Până la finele anului Fiscul ar fi trebuit să-și plătească o bună
parte a datoriilor către firme. Acum cere derogări din cauza
inundațiilor”, mai spune Pârvan.
În mai, arieratele urcaseră spre 1,7 mld. lei, de la 1,5 mld. lei
la finele lui 2009. Calendarul stabilit cu FMI, în iarnă, prevedea
reducerea stocului arieratelor de la 1,27 mld. lei în martie la
1,09 mld. lei la finele lui iunie și la 480 mil. lei la finele
anului. Recent Sebastian Vlădescu admitea că în iunie nu s-au făcut
progrese și că este posibil să ceară FMI o derogare de la aplicarea
calendarului stabilit. “Asta este realitatea, restul sunt vorbe”,
comentează Pârvan.
Analistul Liviu Voinea de la Grupul de Economie Aplicară afirmă că,
în acest moment, urgența este creșterea veniturilor statului și
reducerea cheltuielilor, în așa fel încât această scădere să nu
afecteze mediul de business.
“Compensarea datoriilor este o măsură interesantă, dar trebuie
văzut cum va afecta ea veniturile statului. Planul pare mai degrabă
că reduce veniturile statului într-o perioadă în care este nevoie
de bani”, arată Voinea.
Noul plan pe care PDL vrea să-l pună în discuție mai prevede, între
altele, scutirea de impozit pe profit, pentru o perioadă de cinci
ani, pentru investitorii nou înființați care investesc 500.000 de
euro sau deducerea fiscală pe bază de bon fiscal a unui procent de
10% din TVA pentru lucrările de renovare-modernizare a locuințelor
și clădirilor.
Așadar, investitorii care investesc minimum 500.000 de euro și
angajează cel puțin 25 de oameni nu vor plăti, timp de cinci ani,
impozit pe profit, cu o condiție: compania trebuie să aibă în
următorii cinci ani de după expirarea facilităților venituri
impozabile, altminteri va returna statului toate facilitățile și
penalizările de întârziere.
PDL mai propune crearea așa-numitului “grup de TVA”. Măsura se
referă la grupurile de firme care au același acționariat. În cadrul
acestui grup, o singură “firmă-lider” se va ocupa de rezolvarea
problemelor legate de impozite și taxe, condiția fiind ca ea să
dețină cel puțin 10% din acțiunile grupului.
Proiectul mai propune ca dobânda percepută pentru fiecare zi de
întârziere a plății impozitelor să fie de 0,04 %, față de 0,05% în
prezent. De asemenea, obligațiile fiscale neachitate la termen ar
urma, în viziunea celor de la PDL, să fie amânate până pe 30 iunie
2011.
UDMR vine cu propriu-i plan
În același timp, UDMR vine cu propriul său plan de relansare care
propune eliminarea impozitului minim, introducerea unui card pentru
IMM-uri cu o linie de creditare pe termen scurt și cu o dobândă
bonificată de Guvern, de maximum 150.000 lei. UDMR mai vizează și
impozitarea profitului băncilor, dar și vânzarea acțiunilor
statului în firmele în care deține un pachet mai mare de 50%, până
la 51%, și diminuarea pachetului de acțiuni în firmele în care
statul este acționar minoritar.
Planul PDL de relansare economică
- Datoriile către stat ale firmelor se vor compensa cu sumele pe care acestea le au de primit de la stat.
- Sunt scutiți de impozit pe profit, pentru o perioadă de cinci ani, investitorii nou înființați care investesc 500.000 de euro și angajează 25 de oameni.
- Se introduce deducerea fiscală pe bază de bon fiscal a unui procent de 10% din TVA pentru lucrările de renovare-modernizare a locuințelor și a clădirilor.
- Va exista posibilitatea creării unui așa-numit “grup de TVA” – grup de firme cu aceiași acționari – în care o singură “firmă-lider” se va ocupa de rezolvarea problemelor legate de impozite și taxe.
- Dobânda percepută pentru fiecare zi de întârziere a plății impozitelor va fi de 0,04%, față de 0,05% în prezent.
- Obligațiile fiscale neachitate la termen ar urma să fie amânate până pe 30 iunie 2011.
Planul UDMR de relansare economică
- Impozitul minim este eliminat.
- Va fi introdus un card pentru IMM-uri cu o linie de creditare pe termen scurt și cu o dobândă bonificată de Guvern, de maximum 150.000 lei.
- Impozitarea profitului băncilor
- Vânzarea acțiunilor statului în firmele în care deține un pachet mai mare de 50%, până la 51%; diminuarea pachetului de acțiuni în firmele în care statul este acționar minoritar.
- Valorificarea pe piață a unei părți din activele imobiliare aflate în proprietatea Guvernului și gestionate de RAAPPS.