Luni dimineață, cu FMI în coastă, coaliția de guvernare (PDL- UDMR – UNPR) a anunțat că l-a mandatat pe premierul Emil Boc să discute despre majorarea salariilor și a pensiilor cu delegația Fondului Monetar Internațional.
Anunțul a fost cu atât mai surprinzător cu cât prognoza de creștere economică se revizuiește în jos, iar o majorare a salariului minim în sistemul bugetar de 5% ar însemna ca statul să cheltuie în plus aproape jumătate de miliard de euro față de cât și-a bugetat. În condițiile reducerii creșterii economice, care antrenează scăderea veniturilor bugetare, Guvernul trebuie să se gândească de unde să taie cheltuieli ca să susțină creșterile salariale.Analistul economic Aurelian Dochia remarcă o contradicție între ceea ce anunța duminică seară președintele Traian Băsescu, anume o revizuire în jos a țintei de creștere economică la 1,5%, și reluarea ideii creșterii salariilor și a pensiilor, doar o zi mai târziu.
“Este o contradicție, dar este an electoral, sunt manifestații în stradă. Dacă luăm partea bună a anunțului, problema se pune, deocamdată, în termeni de «dacă va fi posibil». Dacă nu, sunt riscuri mari de «derapaje», din păcate prezente în toate campaniile electorale. Având acordul cu FMI, în cazul României nu se pune, cred, problema majorării deficitului bugetar fixat și așa foarte strâns la 1,9% din PIB, ci mai degrabă a restructurării cheltuielilor. Dacă nu apar surse noi, și este greu să apară în condițiile în care creșterea prognozată oficial (în jur de 2% – n.n.) va fi greu de atins, atunci vor fi luați bani de la investiții și dați pentru salarii, ceea ce ar fi un mare păcat.”
Președintele Traian Băsescu a atras atenția, duminică, asupra pericolului pe care l-ar genera adoptarea unor măsuri populiste.
Anunțul neașteptat al creșterii salariului minim și a pensiilor cu 5%, la presiunea coaliției de guvernare, ridică semne de întrebare privind posibilitatea statului și a angajatorilor din privat de a susține o astfel de măsură guvernamentală.
Eventuala creștere a salariului minim afectează și angajatorii privați care au peste 600.000 de salariați plătiți la nivelul salariului minim (700 de lei brut, în prezent) și care ar trebui fie să scoată din buzunare peste 65 mil. euro, fie să recalculeze salariile sau să facă concedieri în așa fel încât să se încadreze în buget.
Ieri, în mod surprinzător, prim-vicepreședintele PDL Sorin Frunzăverde a anunțat că premierul Emil Boc a fost mandatat politic, de către conducerea coaliției de guvernare, să negocieze cu FMI majorarea salariilor și a pensiilor din luna aprilie. El a dat asigurări că există “bani” în buget pentru aceste majorări.
În același timp, FMI se afla la un seminar cu sindicatele. Jeffrey Franks, șeful misiunii de evaluare a FMI în România, a spus: “Dacă salariul minim va crește, automat angajatorii vor face mai puține angajări, însă angajările trebuie încurajate, astfel încât trebuie găsit un echilibru”.
Analiștii spun că implementarea acestor măsuri ar putea conduce la disponibilizări sau la reduceri salariale, în contextul în care ar apărea cheltuieli neprevăzute stabilite în bugetul adoptat la sfârșitul anului trecut.
Liderii PDL au convenit încă din toamna anului trecut că salariile bugetarilor și pensiile ar putea fi majorate în 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista “derapaje mari” în Europa și în România în privința creșterii economice.
Cu toate acestea, FMI a estimat recent că zona euro va înregistra o scădere economică de 0,5%.
“Prețul” majorării salariilor – jumătate de miliard de euro
În sistemul bugetar, creșterea salarială de 5% s-ar aplica tuturor celor 1,2 milioane de bugetari, având în vedere că aceștia sunt plătiți după legea salarizării unitare, unde coeficientul luat în considerare pentru calculul salariului are valoarea salariului minim pe economie. La un buget de salarii de aproape 40 mld. lei (9,4 mld. euro) în 2012 în sistemul bugetar, creșterea salariului minim ar însemna pentru stat o cheltuială în plus de aproape 470 mil. euro.
Peste 660.000 de angajați din mediul privat câștigau la începutul acestui an un salariu brut mai mic de 700 de lei (valoarea salariului minim pe economie), ceea ce înseamnă că o creștere cu 5% a salariului minim ar însemna ca angajatorii să găsească încă 65 mil. euro pentru a-și putea susține costurile salariale în 2012.
“În mediul privat, bugetele se fac în toamnă, începând din luna septembrie, când se stabilește și dacă în anul următor se va face o creștere salarială sau nu. Deși la privat nu există un volum mare de angajați remunerați la nivelul salariului minim pe economie, este posibil ca unele companii să facă disponibilizări sau recalculări de salarii în cazul în care se aplică o astfel de măsură de creștere salarială”, susține Oana Datki, country manager al Consulteam, partenerul pe piața locală al gigantului cu activități în resurse umane Mercer, care realizează anual un studiu salarial pe piața locală.
Ea mai spune că orice măsură guvernamentală neașteptată, orice normă care ia prin surprindere mediul privat afectează credibilitatea politicului în fața investitorilor.
Vocea Guvernului
Premierul Emil Boc a declarat ieri, înaintea ședinței de guvern, că va fi luată în calcul o ușoară recuperare salarială în sectorul public, precum și o indexare a pensiilor, însă măsurile sunt condiționate de o stabilitate și o creștere a economiei. El a precizat că Guvernul nu va deschide “robinetul măsurilor populiste”, adică al măsurilor care pot destabiliza situația economică a țării.
În opinia ministrului muncii, Sulfina Barbu, este nevoie de o creștere economică între 1,8 și 2,3% pentru a fi posibilă indexarea pensiilor și a salariilor cu câteva procente, maximum 5%. Însă majoritatea prognozelor de creștere economică pentru România în 2012 au fost revizuite semnificativ în jos spre 0,5-1,5%.
“Deocamdată nu avem datele privind creșterea economică. Trebuie să așteptăm primul trimestru. Dacă nu vom avea o creștere economică care să ne asigure resurse, nu ne vom împrumuta din nou pentru indexarea salariilor și pensiilor pentru că nu este posibil. Sperăm ca această creștere economică să se susțină și să ne permită ceea ce am discutat în toamnă”, a spus Sulfina Barbu, citată de Mediafax. Ministrul muncii a subliniat faptul că nici premierul, nici ministrul finanțelor nu vor putea crește salariile dacă nu există resurse financiare.
Cheltuielile cu personalul bugetar au explodat în perioada 2005-2008, fondul de salarii majorându-se cu 1,5% din PIB. În această perioadă, câștigul mediu în sectorul bugetar s-a majorat cu 63% în termeni reali. În 2009, cheltuielile de personal au ajuns la o pondere de peste 9% din PIB. Salariul mediu din sectorul public a ajuns, până în 2010, să fie mai mare decât în sectorul privat, însă diminuarea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar în a doua jumătate a anului 2010 a diminuat câștigul mediu în sectorul public la mai puțin decât media din sectorul privat, conform evaluărilor Consiliului Fiscal.
Ce crede FMI
Și declarațiile de ieri, de la Parlament, ale lui Jeffrey Franks, șeful misiunii de evaluare a FMI în România, au fost de asemenea neașteptate, având în vedere că la ultimele vizite, el a evitat să emită opinii cu privire la discuțiile cu oficialii guvernamentali pe parcursul evaluării.
Franks crede că salariul minim pe economie ar putea înregistra o “creștere calibrată” în acest an, însă a avertizat că, în cazul în care ar crește salariile, există riscul ca angajatorii să facă mai puține angajări, fiind posibil ca majorarea prețului muncii să aibă efecte nedorite în economie. În România este nevoie de politici care să genereze creștere economică și majorare de salarii, fiind necesară o îmbunătățire a sistemului de învățământ, în opinia lui Franks.
“Trebuie să fim foarte atenți cu creșterea salariului minim astfel încât să nu descurajăm angajările. Trebuie să echilibrăm lucrurile. Totul se leagă și de politicile fiscale pentru că dacă se declară salariul minim, restul se va îndrepta către economia nedeclarată. Merge totul în subteran și nu se vor mai plăti impozite. Aceste creșteri salariale trebuie să fie foarte bine adaptate. Să nu ne păcălim că odată ce creștem salariul minim toată lumea va fi fericită. Nu. Pentru că există costuri și pentru economie. Să nu ne amăgim că aceasta ar fi soluția, nici pentru rezolvarea problemelor de buget, nici pentru a celor de șomaj”, a afirmat Franks.
Șeful misiunii FMI a continuat seria de “metafore” în privința situației din România.
După ce în 2010 Franks spunea că România nu este o țară bogată și “nu-și poate permite un sector public de tip Mercedes, ci unul de tip Dacia”, iar în 2011 recomanda autorităților să grăbească privatizările și numirea managerilor privați la companiile de stat pentru a “scăpa de sistemul în care băieții deștepți se bucură de profituri nemeritate”, acum Franks compară România cu o “navă” care a ieșit din furtună, reparată, însă a avertizat că “norii sunt deasupra Europei” și se apropie o nouă “furtună”, iar România trebuie să navigheze prin aceste ape”.
Care este viziunea mediului de afaceri
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), consideră că majorarea salariilor și pensiilor ar trebui să fie însoțită de o analiză de competitivitate, adică să se măsoare în ce măsură ajută sau nu la revenirea economiei. “Sigur, o creștere a veniturilor ar trebui să genereze o creștere a consumului, însă România ar trebui să ia modelul francezilor atunci când face aceste analize. Sarkozy nu s-a ferit deloc să spună pe ce dau oamenii banii și că 50% din produsele consumate de francezi sunt importate”.
Pârvan apreciază că este bine că oamenii vor avea salarii mai mari, însă susține că majorarea salariului minim este o “idee simplistă, primitivă”. “Preocuparea tuturor este crearea de locuri de muncă, însă majorarea salariului minim nu va duce în niciun caz la crearea de locuri de muncă, din contră. Se adoptă măsuri care să sune bine, luate fără evaluări de impact asupra economiei”, a mai spus Pârvan.