Presedintele Vladimir Putin a declarat ca Rusia ar putea renunta la exprimarea valorii tranzactiilor comerciale cu petrol in dolari pentru a utiliza in acest scop moneda unica europeana.
Aceasta modificare ar putea avea repercusiuni serioase asupra pietelor mondiale – cele valutare si ale petrolului. Dolarul si economia americana vor fi probabil afectate, dar in acelasi timp zona euro va primi un impuls binefacator, comenteaza Financial Times.
“Nu spunem ca acest lucru nu se poate intampla. Va fi interesant pentru partenerii nostri europeni”, a afirmat Putin intr-o conferinta de presa, cu ocazia unei int=lniri cu cancelarul german Gerhard Schroeder.
“Dar asta nu depinde numai de noi. Nu vrem ca aceasta masura sa duca la modificarea preturilor de pe piata”, a adaugat el.
O crestere a pretului petrolului este, in mod traditional, vazuta drept benefica pentru bancnota verde, in parte pentru ca cei care cumpara petrol trebuie sa achizitioneze dolari. Exportatorii de petrol si-au exprimat preferinta pentru cumpararea de active denominate in dolari utilizand profiturile provenite din tranzactiile cu petrol. Dolarii primiti de exportatori pot fi astfel investiti in SUA fara a exista riscul valutar.
Satele Unite si Uniunea Europeana se lupta pentru a lua initiativa in privinta cooperarii cu Rusia in domeniul energetic, incercand sa gaseasca si alte surse de aprovizionare fata de Orientul Apropiat si sa intareasca legaturile economice cu al doilea producator de petrol al lumii si cu detinatorul celor mai importante rezerve de gaze naturale.
Michael Lewis, analist la Deutsche Bank, este de parere ca o astfel de masura ar putea duce la continuarea trendului de crestere a monedei euro. Daca exporturile rusesti de petrol, care in medie se ridica la un nivel de 5,7 milioane de barili pe zi, ar fi exprimate in euro, s-ar crea un surplus de cerere de euro, in valoare de 144 milioane (171 milioane de dolari).
Afirmatia lui Putin vine intr-un moment in care UE vrea sa vada cat mai multe din tranzactiile comerciale si valutare raportate la euro, incercand astfel sa submineze hegemonia SUA asupra economiei mondiale si asupra ofertei de bani.
Astfel, eventuala decizie a rusilor ar fi o binecuvantare pentru economia europeana si un blestem pentru americani. Situatia actuala permite SUA sa emita dolari fara a produce inflatie, putand sa finanteze in acest fel razboaie si campanii de inarmare, sa impulsioneze consumul reducand impozitele si sa-si majoreze deficitul balantei comerciale.
Ideea lui Putin nu este noua. Fostul presedinte Saddam Hussein a “pretuit” petrolul irakian in euro, miscare izvor=ta din sentimentele sale antiamericane.
Dolarul, apreciere usoara
Vineri, dolarul s-a apreciat fata de euro, pana la 1,1725 dolari pe euro, dupa ce anterior avusesera loc vanzari masive ale monedei americane. Sprijinul a venit din partea datelor peste asteptari privind piata fortei de munca din SUA si din partea actiunilor de pe Wall Street. Dolarul, care atinsese joi cel mai scazut nivel fata de euro din ultimele 4 luni si fata de yen din ultimii 3 ani, s-a indepartat de aceste minime. Diminuarea surprinzatoare a ratei somajului a mai atenuat din temerile care planau asupra economiei. In ceea ce priveste cursul yen/dolar, autoritatile japoneze au fost precaute in interventiile lor. Au existat speculatii ca vizita presedintelui Bush la Tokio, care va avea loc pe 17 octombrie, va impiedica autoritatile japoneze sa intervina agesiv pe pietele valutare. Vineri, cursul era de 108,44 yeni pe dolar.
Petrolul la maxim de cinci saptamani
Pretul petrolului s-a stabilizat, la finele saptam=nii trecute, dupa ce a urcat la cel mai ridicat niel din ultimele cinci saptamani, pe fondul achizitiilor prin care investitorii incearca sa previna o eventuala criza energetica, inainte de instalarea sezonului rece. La bursa din Londra, barilul s-a ieftinit cu sapte centi, fiind tranzactionat cu 30,07 dolari. In acelasi timp, pretul petrolului scazut cu sase centi, pe piata din New York, la 30,95 dolari pe baril, cu 25 de centi sub maximul atins joi. De la sfarsitul lunii septembrie, pretul titeiului din Statele Unite a crescut cu aproape 14%, dupa ce Organizatia tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a luat decizia neasteptata de a-si diminua productia incepand cu luna noiembrie. Presedintele OPEC, Abdullah al-Attiyah, a indemnat tarile exportatoare de petrol care nu fac parte din organizatie sa isi reduca, la randul lor, productia, pentru a sustine preturile in cursul anului viitor, cand sunt preconizate rezerve in exces.
Insa o serie de analisti si-au exprimat indoiala ca apelul sau va primi un raspuns favorabil. Potrivit datelor furnizate miercuri de administratia americana, rezervele nationale de combustibil pentru incalzit au scazut cu 400.000 de barili, deficitul anual comparativ cu perioada similara din 2002 ridicandu-se la 4,1 milioane de barili. Si rezervele europene s-au diminuat, nivelul actual fiind cu 4,2% mai mic decat cel de anul trecut. anca.stoicescu@zf.ro